Rigo Iancsi -Rigójancsi - (prajitura din Imperiul Austro Ungar

 Rigo Iancsi -Rigójancsi- (prajitura din Imperiul Austro Ungar)

Rigo Iancsi -Rigójancsi - (prajitura din Imperiul Austro Ungar)

Rigo Iancsi -Rigójancsi -
(prajitura din Imperiul Austro Ungar)

Aceasta este o celebra prăjitură tradițională din Imperiul Austro Ungar ce-și datorează numele lui Rigó Jancsi (1858–1927)  un celebru violonist rom de origine maghiară. El a rămas cunoscut și pentru căsătoria sa scandaloasă cu prințesa belgiană Clara Ward, care a ținut prima pagină a ziarelor la sfârșitul sec. XIX. Numele său este purtat de o prăjitură tradițională maghiară (Rigójancsi), constând din două blaturi de ciocolată, mousse de ciocolată și glazură.Tortul a fost făcut de un patiser din Pesta pentru celebrarea căsătoriei celor doi și ca povestea lor de dragoste să dăinuie peste timp.

 

Ingrediente: 

1.     100 gr. unt,

2.     100 gr. zahăr brun,

3.     4 ouă,

4.     800 gr. făină de patiserie,

5.     20 gr. cacao,

6.     350 gr. ciocolată menaj,

7.     600 gr. frișcă + 50 gr. zahar,

8.     150 gr. gem de caise,

9.     150 gr. glazură de ciocolată ,un picuț dintr-un baton de vanilie,

10.                        100 ml. rom 

 

Mod de preparare:

• Iată rețeta numerotată pe etape:

1. Se mixează untul moale, ținut la temperatura camerei, cu jumătate din cantitatea de zahăr și cu gălbenușurile. 

2. Separat, se bat albușurile cu restul de zahăr până se obține o spumă fermă. 

3. Spuma de albușuri se încorporează ușor în compoziția de gălbenușuri, apoi se adaugă făina și cacaoa, amestecând delicat. 

4. Aluatul se întinde uniform într-o tavă tapetată cu hârtie de copt, într-un strat de aproximativ 1,5 cm, și se coace în cuptorul preîncălzit, la foc mediu. 

5. După coacere, blatul se presară cu puțină făină, se răstoarnă, se îndepărtează hârtia de copt și se lasă să se răcească. 

6. Pentru cremă, se topește ciocolata la bain-marie. 

7. Frișca se bate cu zahărul și vanilia, apoi se încorporează treptat în ciocolata caldă: la început se adaugă puțină frișcă, se amestecă până devine cremoasă, apoi se adaugă restul de frișcă. 

8. Blatul răcit se taie în două părți egale, folosind un cuțit bine ascuțit. 

9. Una dintre jumătăți se stropește cu rom, se unge cu gem de caise și se acoperă cu glazură de ciocolată. 

10. Pentru glazură, se fierb 75 g zahăr și 50 g cacao cu un pahar de apă. După câteva clocote și o ușoară îngroșare, se adaugă 50 g unt. Alternativ, se pot topi 150 g ciocolată menaj cu o lingură de ulei la bain-marie până se obține un sos fin. 

11. Blatul glazurat se lasă la frigider peste noapte. 

12. Pe cealaltă jumătate de blat se întinde crema de ciocolată și frișcă și se lasă la rece aproximativ 2 ore. 

13. Deasupra se așază cu grijă blatul cu glazură și se mai lasă la răcit.

 14. Prăjitura se taie cu un cuțit trecut prin apă caldă, pentru felii curate. 

 

Spor la treabă și pofta buna!

 

Jerbo (Zserbó) szelet - Greta Garbo

Jerbo (Zserbó) szelet -
Greta Garbo

Jerbo (Zserbó) Szelet este una dintre cele mai iubite prăjituri ale cofetariei austro-ungare, creată de celebrul cofetar elvețian stabilit la Budapesta, Emil Gerbeaud. 

• De pe wikipedia aflăm următoarele:

1. Desertul popular, cunoscut acum în întreaga lume, este făcut din aluat fraged, conține gem de caise și nuci măcinate în straturile sale și este acoperit cu glazură de ciocolată deasupra. Este numit după cofetarul elvețian Emil Gerbeaud, care a venit în Ungaria la sfârșitul secolului al XIX-lea și a continuat să conducă celebra cofetărie Kugler din Budapesta. Este un desert preferat de sărbători (Paște și Crăciun).  

• Istorie: Emil Gerbeaud și originea prăjiturii

1. Tradiția spune că Emil Gerbeaud a creat prăjitura, aceasta fiind una dintre cele care i-au consacrat reputația de cofetar. Gerbeaud era deja un cofetar renumit în anul 1900, așa că, dacă el a creat într-adevăr rețeta, putem data originea acesteia la sfârșitul secolului al XIX-lea . Cu toate acestea, alte opinii datează introducerea  la o dată ulterioară, în jurul Primului Război Mondial .  
2. Gerbeaud Emil: Totuși, aceste teorii sunt contrazise de anumite fapte istorice. Numele prăjiturii nu este menționat în listele de prețuri ale patiseriei Gerbeaud , iar primele cărți de bucate care menționează jerboa nu au apărut decât în ​​anii 1950. Acest lucru sugerează că, deși numele lui Gerbeaud este legat de prăjitură, desertul în sine s-ar putea să nu fi fost creația sa. 
3. Naționalizarea și ascensiunea jerboa-ului:
1. Prăjitura zerbó a devenit de fapt cunoscută pe scară largă abia după naționalizarea din 1948. Cofetăria a fost apoi preluată de stat, iar prăjitura a început să se bucure de o mare popularitate în noua eră. Conform unei alte teorii, zerbó a fost creat pentru Expoziția Mondială din 1958 de la Bruxelles, ca unul dintre deserturile speciale ale ambasadei gastronomice maghiare.  
4. Numele și semnificația sa:
• Numele de zerbó provine de la numele de familie Gerbeaud, care a devenit comun în timp, devenind astfel numele prăjiturii. Acest nume a devenit un element emblematic al tradițiilor cofetării maghiare și este cunoscut acum nu doar în țara noastră, ci și de mulți oameni din străinătate. Fiind un dulce indispensabil al sărbătorilor creștine – în special al Crăciunului – zerbó a devenit nu doar un simbol gastronomic, ci și cultural. 
5. Zserbó în gastronomia modernă:

• Prăjitura este încă populară și astăzi și se prepară în multe variante. Pe lângă rețeta tradițională, există versiuni pentru diabetici, fără gluten și diverse variante reinterpretate. Cu toate acestea, versiunea clasică este încă definită de moștenirea lui Emil Gerbeaud, iar prăjitura a rămas unul dintre cei mai cunoscuți „ambasadori” ai gastronomiei maghiare. 

La Casa Gerbeaud din Budapesta se respectă următoarele:.

• Pregătire: Blatul de aluat se face din făină, unt, zahăr, ouă și drojdie. Se taie în părți egale, apoi între foi se umplu dulceață de caise și nuci confiate. Suprafața prăjiturii se unge cu ciocolată topită și apoi se taie în felii. Pe lângă clasicul, este cunoscută și varianta cu miere, care folosește praf de copt și miere în loc de drojdie, iar foile sunt umplute cu cremă de vanilie. 

Jerbo (Zserbó) Szelet – Rețetă clasică (cca. 24 bucăți) 

1. Ingrediente pentru aluat:

1. 500 gr. făină 
2. 250 gr. unt (82% grăsime), rece 
3. 50 gr. zahăr 
4. 2 gălbenușuri 
5. 200 ml.lapte călduț 
6. 25 gr. drojdie proaspătă 
7. un praf de sare 
8. coaja rasă de la o lămâie bio

2. Ingrediente pentru Umplutură: 

1. 400 gr. gem de caise (ideal acrișor) 
2. 250 gr. nucă măcinată 
3. 200 gr. zahăr pudră 
4. un plic zahăr vanilat
5. coaja rasă de lămâie bio 

3. Ingrediente pentru Glazură: 

1. 200 gr. ciocolată neagră 
2. 2 linguri ulei sau 50 gr. unt 
3. un albuș de ou

Mod de preparare: 

1. Aluatul: 

    1. Dizolvă drojdia în laptele călduț cu o linguriță de zahăr. 

    2. Amestecă făina cu untul rece până obții un aluat nisipos. 

    3. Adaugă gălbenușurile, zahărul, sarea, coaja de lămâie și drojdia activată. 

    4. Frământă rapid un aluat omogen. 

    5. Împarte în 4 foi egale și lasă-le la odihnit 30 min. 

2. Umplutura: 

1. Amestecă nuca măcinată cu zahărul pudră (+ vanilie și coajă de lămâie dacă folosești). 
2. Amestecați  până obțineți o compoziție omogenă.

3. Asamblare: 

    1. Întinde prima foaie în tavă (cca. 25×35 cm). 

    2. Unge cu 1/3 din gem. 

    3. Presară 1/3 din amestecul de nucă. 

    4. Repetă operațiunea pentru încă 2 straturi. 

    5. Acoperă cu ultima foaie. 

• 👉 Înțeapă ușor cu furculița și lasă în tavă încă 20 minute. 

4. Coacere: 

1. Coace la 180°C .timp de 35–40 minute până devine aurie. 
2. Lasă să se răcească complet! 

5. Glazura: 

    1. Pentru glazura de ciocolată , preparați un sirop gros din zahăr și  apă fierbinte. Luați de pe foc, presărați ciocolata neagră tocată și amestecați până se topește. Când s-a răcit, dar este încă lichidă, adăugați 1/2 linguriță de apă și albușurile de ou bătute cu o furculiță.

    2. Întindeți glazura peste prăjitură  nivelați și lăsați-o să se întărească. Tăiați jerboa-ul finit și serviți.

• 👉Lasă la rece până se întărește, apoi taie în pătrate sau romburi.
• 👉 Sfat: A doua zi este și mai bună – aromele se întrepătrund perfect!

 

 Spor la treabă și poftă bună!

Pasticciotti Leccesi – desertul emblematic din sudul Italiei

Pasticciotti Leccesi–

desertul emblematic din sudul Italiei

Pasticciotti Leccesi

este un desert tipic din Salento, un simbol al tradiției cofetării din Apulia, alcătuit dintr-o crustă fragedă parfumată, umplută cu cremă de vanilie, servită de obicei caldă.Iată rețeta clasică de Pasticciotto Leccese – desertul emblematic din sudul Italiei, din regiunea Puglia, mai ales din orașul Lecce.

Ingrediente Pasticciotto (aprox. 10–12 bucăți):

1. Aluat (Pasta Frolla): 

Ingrediente: 

1. 300 gr. făină
2. 150 gr. unt (rece)
3. 150 gr. zahăr
4. 2 ouă
5. coaja rasă de lămâie bio
6. un praf de sare
7. o linguriță extract de vanilie

Mod de preparare: 

1. Amestecă făina cu zahărul și sarea.
2. Adaugă untul rece tăiat cuburi și frământă până obții un aluat nisipos.
3. Încorporează ouăle, vanilia și coaja de lămâie.
4. Formează o bilă de aluat, învelește în folie și lasă la frigider 30–60 minute.

2. Cremă de patiserie (Crema Pasticcera): 

Ingrediente: 

1. 500 ml. lapte
2. 4 gălbenușuri
3. 120 gr. zahăr
4. 40 gr. amidon (sau făină)
5. coajă de lămâie bio
6. o linguriță vanilie 

Mod de preparare: 

1. Încălzește laptele cu coaja de lămâie (fără să fiarbă).
2. Separat, bate gălbenușurile cu zahărul până devin deschise la culoare.
3. Adaugă amidonul și vanilia.
4. Toarnă treptat laptele cald peste amestec, amestecând.
5. Pune totul înapoi pe foc mic până se îngroașă.
6. Acoperă cu folie (direct pe cremă) și lasă la răcit. 

Asamblare: 

1. Întinde aluatul la ~3 mm grosime.
2. Tapetează formele (de brioșe sau speciale ovale).
3. Umple cu cremă (poți adăuga și vișine sau amarene).
4. Acoperă cu un disc de aluat și sigilează marginile.
5. Unge cu ou bătut. 

Coacere: 

1. Cuptor preîncălzit la 180°C
2. 25–30 minute până devin aurii. 

• Lasă-le 10–15 minute să se odihnească înainte de a le scoate din formă. 
• 👉 În mod tradițional se servesc călduțe, dimineața, cu espresso – exact cum se face în barurile din Lecce.

Iată încă două variante de Pasticciotto, așa cum le găsești prin cafenelele din Lecce (zona Salento): Folosesc același aluat (pasta frolla) din rețeta clasică de mai sus. Se schimbă doar umplutura.

1. Pasticciotto cu cremă de fistic

Ingrediente cremă: 

1. 400 ml. lapte
2. 3 gălbenușuri
3. 100 gr. zahăr
4. 35 gr. amidon
5. 150 gr. pastă de fistic (ideal 100%)
6. o linguriță vanilie

Mod de preparare: 

1. Încălzește laptele ușor.
2. Bate gălbenușurile cu zahărul până devin spumoase.
3. Adaugă amidonul.
4. Toarnă laptele cald treptat peste amestec.
5. Fierbe la foc mic până se îngroașă.
6. Ia de pe foc și încorporează pasta de fistic.
7.  Răcește cu folie pusă direct pe cremă.

• 👉 Umple formele tapetate cu aluat și coace ca în rețeta clasică: 180°C – 25/30 min

2. Pasticciotto cu ricotta (stil Salento)

Ingrediente: 

1. 400 gr. ricotta (bine scursă)
2.  100 gr. zahăr pudră
3.  un ou
4.  coajă rasă de lămâie sau portocală
5.  o linguriță vanilie
6.  40 gr. coajă de portocală confiată (opțional)
7.  40 gr.  ciocolată neagră (opțional) 

Mod de preparare: 

1. Amestecă ricotta cu zahărul pudră.
2. Adaugă oul, vanilia și coaja rasă.
3. Încorporează (dacă vrei) coaja confiată + ciocolata.
4. Umple formele cu compoziția. 

• 👉 Acoperă cu capac de aluat, unge cu ou și: Coace la 180°C – 25–30 minute 
• Varianta cu ricotta se servește uneori pudrată cu zahăr vanilat după coacere.

Iată și varianta Pasticciotto Nero — foarte populară în sud, mai ales în Salento (zona Lecce): Pasticciotto Nero (aluat cu cacao)- Pasta Frolla cu cacao. 

Ingrediente: 

1. 270 gr. făină
2. 30 gr. cacao neîndulcită
3. 150 gr. unt rece
4. 150 gr. zahăr
5. 2 ouă
6. un praf de sare
7. o linguriță extract de vanilie
8. coajă rasă de portocală bio(merge mai bine decât lămâia aici)

Mod de preparare: 

1. Amestecă făina + cacao + zahăr + sare.
2. Adaugă untul rece cuburi și frământă până devine nisipos.
3. Pune ouăle, vanilia și coaja de portocală.
4. Formează aluatul, învelește-l și lasă-l la frigider 30–60 min.

Umpluturi recomandate (cele mai folosite)

A. Cremă de ciocolată (clasic):

1. 500 ml. lapte
2. 4 gălbenușuri
3. 120 gr. zahăr
4. 40 gr. amidon
5.  100 gr. ciocolată neagră (min. 60%)

• ➡️ Faci crema patissière normal, iar la final adaugi ciocolata tocată și amesteci până se topește.

B. Ricotta + ciocolată (foarte Salento): 

1. 400 gr. ricotta bine scursă
2. 100 gr. zahăr pudră
3. un ou
4. 50 gr.  ciocolată rasă
5. vanilie + coajă de portocală

• ➡️ Amesteci totul direct (nu se fierbe).

Asamblare & Coacere: 

1. Întinde aluatul (~3 mm).
2. Tapetează formele.
3. Umple cu crema aleasă.
4. Acoperă cu capac de aluat și sigilează.
5. Unge cu ou.
6. Coace la 180°C – 25/30 minute

• Se servesc ușor călduțe; varianta nero merge excelent cu un espresso scurt.

Iată varianta de Pasticciotto cu cremă de lămâie (Pasticciotto al limone), foarte parfumată și mai ușoară ca gust — întâlnită prin barurile din Lecce și din zona Salento.  👉 Poți folosi fie aluatul clasic (pasta frolla simplă), fie varianta „nero” dacă vrei contrast.

Cremă fină de lămâie (crema pasticcera al limone)

Ingrediente:  

1. 500 ml. lapte
2. 4 gălbenușuri
3. 120 gr. zahăr
4. 40 gr. amidon
5. coaja rasă de la 1–2 lămâi bio
6. 60 ml. suc proaspăt de lămâie
7. o linguriță vanilie (opțional)

Mod de preparare: 

1. Încălzește laptele cu coaja de lămâie (fără să fiarbă). Lasă 10 minute la infuzat, apoi strecoară.
2. Bate gălbenușurile cu zahărul până devin deschise la culoare.
3. Adaugă amidonul și amestecă bine.
4. Toarnă treptat laptele cald peste amestec.
5. Pune pe foc mic și amestecă până se îngroașă.
6. Ia de pe foc și adaugă sucul de lămâie (la final, pentru prospețime).
7. Acoperă cu folie direct pe suprafață și lasă la răcit complet.

Asamblare: 

1. Tapetează formele cu aluat (3 mm grosime).
2. Umple ¾ cu crema rece.
3. Acoperă cu capac de aluat și sigilează marginile.
4. Unge cu ou bătut. 

Coacere: 180°C. – 25–30 minute, până devin aurii.

• Secret italian: un praf foarte fin de zahăr pudră după ce se răcesc ușor și se servesc călduțe, cu espresso.

Spor la treabă și poftă bună!

Zuppa Inglese – rețeta clasică italiană

Zuppa Inglese –
rețeta clasică italiană

Zuppa Inglese – rețeta clasică italiană= este un desert tradițional din Emilia-Romagna și Toscana, înrudit cu trifle-ul englezesc, dar italianizat cu lichior Alchermes. Prepararea Zuppei inglese nu este deloc dificilă; pregătind cele două blaturi din timp, este floare la ureche de asamblat și de servit ca desert într-o zi specială!Un desert gustos care, în ciuda numelui său, este foarte italian.

Un desert care alternează straturi de cremă de vanilie și ciocolată cu clasica brazadela ferrarese (Brazadela ferrarese este o prăjitură tradițională simplăîn formă de inel sau de pâine alungită, specifică provinciei Ferrara din Emilia-Romagna, Italia, cu origini datând din anul 1250. Este un desert rustic, dens, aromatizat cu lămâie, servit adesea la micul dejun sau înmuiat în vin roșu, făcut din făină, zahăr, unt, ouă și drojdie), sau pandișpan, sau pișcoturi înmuiate în lichior Alchermes (Alchermes este un lichior italian tradițional, renumit pentru culoarea sa roșu aprins (obținută istoric din coșenilă) și aroma intensă, condimentată, de scorțișoară, cuișoare, nucșoară și vanilie. Cu o concentrație alcoolică de 21-32%, este folosit preponderent în cofetărie pentru însiroparea prăjiturilor precum Zuppa Inglese sau Pesche Dolci, dar și ca digestiv.).

Originile sale sunt încă disputate între Emilia și Toscana. Ferrara își revendică cu tărie originile, legându-le de curtea Este din secolul al XVI-lea, unde s-a născut desertul ca o reinterpretare a trifle-ului englezesc, (un desert tipic preparat cu fructe, smântână și biscuiți înmuiați în sherry).Se spune că cofetarii  italieni au înlocuit inițial biscuiții cu brazadela, prăjitura tipică din Ferrara, în formă de inel, care mai târziu a dat naștere pandișpanului - în ciuda numelui, de origine italo-franceză. De-a lungul secolelor, ciocolata și crema de vanilie au înlocuit în cele din urmă smântâna.Această teorie din Ferrara este susținută și de utilizarea Alchermes-ului, un lichior cu o culoare roșie caracteristică, care își are rădăcinile în Evul Mediu și al cărui nume derivă de la ingredientul, importat din țările arabe, care îl face roșu: coșenila-Carmin („al quermez” în arabă).

Ingrediente (6 porții): 

1. Pentru cremă pasticcera: 
• 500 ml. lapte
• 4 gălbenușuri
• 120 gr. zahăr
• 40 gr. amidon (sau făină)
• o păstaie vanilie 
2. Pentru asamblare: 
• 250 gr. pișcoturi Savoiardi sau pandișpan
• 120 ml. Alchermes
• 50 ml. rom (opțional)
• 100 gr. ciocolată neagră (pentru crema de ciocolată)

Mod de preparare:

1. Crema de bază: 

1. Încălzește laptele cu vanilia.
2. Bate gălbenușurile cu zahărul.
3. Adaugă amidonul.
4. Toarnă laptele cald peste compoziție.
5. Fierbe la foc mic până se îngroașă (amestec constant).
6. Împarte crema în două:
• jumătate rămâne simplă
• în cealaltă adaugă ciocolata topită → cremă de ciocolată 

• Lasă să se răcească (acoperită cu folie lipită de suprafață).

2. Asamblare: 

1. Amestecă Alchermes cu rom (dacă folosești).
2. Înmoaie rapid pișcoturile (nu le îmbiba excesiv).
3. Într-un vas de sticlă:
• strat pișcoturi
• strat cremă galbenă
• strat pișcoturi
• strat cremă de ciocolată
• repetă 

3. Răcire: 

Minim 4 ore la frigider (ideal peste noapte).

• Textură corectă: 
• Cremă catifelată
• Pișcoturi umede dar nu dezmembrate
• Gust dulce cu notă aromatică roșie de la Alchermes

Știai? 

• Culoarea roșie intensă vine din Alchermes, un lichior renascentist aromatizat cu scorțișoară și cuișoare.

 

Iată varianta Zuppa Inglese al Forno, (mai rustică, mai „setată”, apropiată de o budincă)/ Zuppa Inglese al Forno (coaptă)

Ingrediente: 

1. 500 ml. lapte
2. 4 ouă (2 ouă întregi + 2 gălbenușuri)
3. 120 gr. zahăr
4. 40 gr. amidon
5. o păstaie vanilie
6. 250 gr. pișcoturi Savoiardi
7. 120 ml. Alchermes
8. 50 ml. rom (opțional)
9. 100 gr. ciocolată neagră
10. unt pentru uns vasul

 

Mod de preparare:

1. Crema: 

1. Încălzește laptele cu vanilia.
2. Bate:
• 2 ouă întregi
• 2 gălbenușuri
• zahărul
3. Adaugă amidonul.
4. Toarnă laptele cald peste.
5. Fierbe până se îngroașă. 
6. Împarte în două: 
• jumătate simplă
• jumătate + ciocolata topită 

2. Montaj: 

1. Unge cu unt un vas termorezistent.
2. Amestecă Alchermes + rom.
3. Înmoaie rapid pișcoturile.
4. Straturi: 
• pișcoturi
• cremă galbenă
• pișcoturi
• cremă de ciocolată
• repetă
• Ultimul strat = cremă.

3. Coacere (bain-marie): 

1. Pune vasul într-o tavă cu apă fierbinte.
2. Coace la:
• 160°C
• 35–40 minute 

• Trebuie să fie: ✔️ ușor fermă la suprafață ✔️ tremurătoare în centru

4. Răcire: 

• Lasă să ajungă la temperatura camerei

• apoi 2–3 ore la frigider 

5. Servire: 

1. cacao pudră
2. fulgi de ciocolată
3. coajă de portocală rasă (fine dining) 
• 
  Textură finală: între tiramisu și crème brûlée.

 

Spor la treabă și poftă bună!

Rețeta tradițională de Cassata Siciliana — desertul emblematic din Sicilia

Rețeta tradițională de Cassata Siciliana —
desertul emblematic din Sicilia
Preluată de pe https://www.ilcuoreinpentola.it/ricette/dolci/cassata-siciliana/

În această postare o să găsiți mai multe variante de rețete de Casata Siciliana.

De pe wikipedia aflăm:Cassata ( / kəˈsɑːtə / kə - SAH - tə ) sau cassata siciliana ( în italiană : [kassaˈsaːta sitʃiˈljaːna] ; în siciliană: [ka(s)ˈsaːta sɪʃɪˈljaːna] ) este o prăjitură italiană originară din regiunea Sicilia . [ 1 ] [ 2 ] [ 3 ] Este de obicei compusă dintr-un pandișpan rotund umezit cu sucuri de fructe sau lichior și acoperit cu ricotta și fructe confiate (o umplutură folosită și la cannoli ). Are o coajă de marțipan , glazură de culoare roz și verde și modele decorative. Cassata se poate referi și la o înghețată napolitană care conține fructe confiate sau uscate și nuci.

Origine Cassată: Se crede că are originea în Palermo în secolul al X-lea, când se afla sub Emiratul Siciliei. Cuvântul al-qaššāṭī — القشاطي ( în arabă „făcătorul de cassată”) — a fost menționat pentru prima dată în orașul Corleone în 1178. Cuvântul arab qas'ah , din care poate deriva cassata, se referă la bolul folosit pentru a modela prăjitura.

Iată rețeta tradițională de Cassata Siciliana — desertul

 emblematic din Sicilia.

Ingrediente (tort Ø 22–24 cm):

1. Pentru blat (Pan di Spagna): 
• 6 ouă
• 180 gr. zahăr
• 180 gr. făină
•  un plic zahăr vanilat
• coajă rasă de lămâie 
2. Pentru cremă: 
• 600 gr. ricotta de oaie (ideal)
• 250 gr. zahăr pudră
• 100 gr. picături de ciocolată
•  80 gr. coajă de portocală confiată
3. Pentru sirop: 
• 150 ml. apă
•  50 gr. zahăr
•  2–3 linguri lichior (Marsala sau rom) 
4. Pentru exterior:
• 300 gr. pastă de migdale (marțipan verde)
• 150 gr. zahăr pudră
• fructe confiate (cireșe, portocală, dovleac)
• glazură simplă de zahăr (zahăr pudră + puțină apă/lămâie)

Mod de preparare:

1. Blatul: 

1. Bate ouăle cu zahărul 10–12 minute până devin spumoase.
2. Încorporează făina cernută + vanilia + coaja de lămâie.
3. Coace la 170°C ~35 minute.
4. Răcește complet, apoi taie în 2–3 discuri. 

2. Crema de ricotta: 

1. Scurge ricotta bine (ideal peste noapte).
2. Amestec-o cu zahărul pudră până devine fină.
3. Adaugă ciocolata și coaja confiată. 

3. Siropul: 

1. Fierbe apa + zahărul 2–3 minute.
2. După răcire adaugă lichiorul. 

4. Asamblare: 

1. Tapetează forma cu felii subțiri de marțipan.
2. Pune primul blat și însiropează.
3. Adaugă crema de ricotta.
4. Continuă cu blat + sirop.
5. Sigilează cu ultimul strat de blat.
6. Răstoarnă după 2–3 ore la frigider. 

5. Decor: 

1. Glazurează cu icing de zahăr.
2. Decorează cu fructe confiate în stil baroc sicilian.

 

• Ideal se lasă la frigider 12–24 ore înainte de servire.

 

Iată varianta rustică al forno (coaptă), mai veche decât cea glazurată, — mai rustică, fără glazură:

Ingrediente (formă 22–24 cm):

1. Aluat fraged (Pasta frolla): 
• 300 gr. făină
• 150 gr. unt rece
• 120 gr. zahăr
•  2 gălbenușuri
•  coajă rasă de lămâie
•  un praf de sar
2. Umplutură:

• 700 gr. ricotta de oaie (bine scursă)
• 200 gr. zahăr
• 100 gr. dropsuri de ciocolată
• 80 gr. coajă de portocală confiată
• scorțișoară (opțional)

    3. Final:

• zahăr pudră pentru decor

 

Mod de preparare:

1. Aluatul

1. Amestecă făina cu untul până devine nisipos.
2. Adaugă zahărul, gălbenușurile, coaja de lămâie și sarea.
3. Frământă rapid → formează o bilă.
4. Ține la frigider 30–60 minute. 

2. Crema: 

1. Trece ricotta prin sită.
2. Amestecă cu zahărul până devine fină.
3. Adaugă ciocolata + coaja confiată (+ scorțișoară).

3. Asamblare: 

1. Împarte aluatul în 2 (⅔ bază, ⅓ capac).
2. Întinde baza și tapetează forma unsă.
3. Toarnă crema de ricotta.
4. Acoperă cu foaia de aluat rămasă.
5. Sigilează marginile + înțeapă ușor capacul. 

4. Coacere: 

    180°C., 45–55 minute până devine aurie. 

5. Servire: 

1. Lasă să se răcească complet în formă.
2. Pudrează cu zahăr.
3. Se taie a doua zi — atunci e perfectă.

 

• E mai puțin dulce decât Cassata Siciliana clasică și mult mai „de casă”.

 

Iata varianta și varianta din Palermo cu aluat mai subțire  autentică: Cassata al forno alla palermitana-(tradițională din Palermo)

 

• Diferența-cheie: aluat foarte subțire + raport mai mare de ricotta (aproape ca o tartă umplută).

Ingrediente (Ø 24 cm):

    1. Pasta frolla subțire: 

• 250 gr. făină
• 125 gr. unt
• 100 gr. zahăr
• un ou + un gălbenuș
• coajă de lămâie
• praf de sare 

    2. Umplutură (mai „umedă”): 

• 800 gr. ricotta de oaie (scursă 12 h.)
• 220 gr. zahăr
• 100 gr. dropsuri de ciocolată
•  50–80 gr. coajă de portocală confiată
• o linguriță scorțișoară (tradițional în Palermo) 

Mod de preparare:

1. Aluat :

1. Frământă rapid → frigider 1 oră. 

2. Crema: 

1. Ricotta trecută prin sită + zahăr până devine mătăsoasă.
2. Adaugă ciocolata + portocala + scorțișoara. 

3. Montaj (specific Palermo): 

1. Întinde foarte subțire (2–3 mm.) ⅔ din aluat.
2. Tapetează forma — aluatul trebuie să urce bine pe margini.
3. Adaugă toată crema.
4. Acoperă cu foaie subțire din restul de aluat.
5. Sigilează + fă 3–4 mici incizii. 

4.Coacere: 

1.  175–180°C.
2.  50–60 minute (trebuie să fie doar ușor aurie, nu brună). 

5. Maturare (esențial!):

1. Răcește complet.
2. Ține la frigider 24 ore înainte de tăiere.

 

• Se servește simplu, doar cu zahăr pudră — fără glazură sau marțipan, cum e la Cassata Siciliana tradițională.

 

Vrei varianta „bianca” (fără ciocolată), tot din Palermo?

Iată varianta tradițională „curată”,Cassata bianca, fără ciocolată,tot din Palermo: „Bianca” = fără  ciocolată; gustul e mai delicat, dominat de ricotta și citrice.

Ingrediente (Ø 24 cm):

1. Pasta frolla (subțire): 
• 250 gr. făină
• 125 gr. unt rece
• 100 gr. zahăr
• un ou + un gălbenuș
• coajă rasă de lămâie
• praf de sare 
2. Umplutură: 
1. 800 gr. ricotta de oaie (scursă 12–24h)
2. 220 gr. zahăr fin
3. 80 gr. coajă de portocală confiată (tăiată foarte mărunt)
4. ½ linguriță scorțișoară (opțional)
5. puțină vanilie (opțional)

Mod de preparare:

1. Aluat: 

• Frământă rapid → formează disc → frigider 1 oră.

2. Crema: 

• Treci ricotta prin sită de 1–2 ori.
• Amestecă cu zahărul până devine fină, aerată.
• Adaugă portocala confiată (și eventual scorțișoara).
•  Textura trebuie să fie cremoasă, nu lichidă.

3. Montaj: 

• Întinde ⅔ din aluat foarte subțire (2–3 mm).
• Tapetează forma unsă.
• Toarnă crema.
• Acoperă cu restul de aluat subțire.
• Sigilează marginile și fă mici înțepături. 

4. Coacere: 

• 175–180°C.
•  50–60 minute (culoare ușor aurie). 

5. Odihnă: 

• Răcește complet în formă.
• Ține la frigider 24 ore.
• Pudrează cu zahăr înainte de servire.

• În Palermo, această versiune e considerată mai „nobilă” pentru că pune în valoare ricotta de oaie de calitate.

Spor la treabă și poftă bună!