Σαμάλι-Samali prăjitura tradițională grecească cu griș și iaurt

Samali 

Se spune că Samali a apărut în Salonic, pe vremea Imperiului Otoman, când orașul era un amestec viu de greci, evrei și turci. Dar tot istoria ne spune că desertul își are originea în Siria și a ajuns până în Smyrna -Izmir, unde era vândut în tarabe și magazine în aer liber, de acolo ajungând și șa Salonic.

Este similar cu ravani (alt desert cu griș), cu excepția faptului că conține și mastic și  de obicei, mai puține sau cjiar deloc ouă. În unele variante, se adaugă nucă de cocos rasă la ingrediente, iar în altele poate fi combinat cu înghețată.

Dar să continuăm cu legenda. Se spune  că o femeie pe nume Samalia ( Numele Samalia își are originile în limbile semitice antice vorbite în Orientul Mijlociu. Se crede că a evoluat din rădăcina cuvântului „shama'a”, care înseamnă „a auzi” sau „a asculta” în arabă și ebraică. Această legătură sugerează că numele ar fi putut fi asociat inițial cu atenția sau ascultarea. Una dintre cele mai vechi mențiuni ale numelui Samalia se găsește în Talmudul babilonian, un text central al iudaismului rabinic. Aici, este menționat ca numele unei femei care a trăit în timpul amoraimilor, învățații evrei care au trăit în Babilonia și Palestina între secolele al III-lea și al VI-lea d.Hr.), soția unui cofetar armean, a greșit odată rețeta de revani : a pus dublu griș și a uitat ouăle. Ca să nu arunce aluatul, l-a turnat într-o tavă, l-a lăsat să se odihnească și l-a copt încet. Rezultatul a fost o prăjitură densă, moale și parfumată, care absoarbe siropul perfect — iar vecinii au început să o ceară mereu „ca pe a Samaliei”. Numele s-a păstrat: Samali (Σαμάλι).

De atunci, prăjitura s-a răspândit în toată Grecia, mai ales în nord și în insulele din Marea Egee.

Este desertul de vară prin excelență — se servește rece, cu un strop de apă de trandafiri sau o lingură de înghețată de vanilie alături.

În unele sate, Samali se coace și astăzi în tăvi de cupru, la cuptorul comun al satului, iar femeile o duc în ștergare brodate, ca ofrandă de hram sau la pomeniri.

În Salonic, Samali se vindea până prin anii ’70 la micile tonete din port, împreună cu kataifi și galaktoboureko.

Cofetarii foloseau mastiha de Chios, o rășină rară cu aromă de pin și smirnă, care dădea desertului o notă rece și curată, aproape medicinală. O picătură de apă de trandafiri era adăugată la final, ca un omagiu femeilor din casele de pe malul mării, care o foloseau în ritualurile de Paști și de logodnă.

 

O altă legendă spune că  dulcele Samali din Salonic a fost servit pentru prima dată la o nuntă mixtă — între o fată grecoaică și un tânăr turc  ca simbol al unirii gusturilor celor două lumi.

De atunci, a rămas „prăjitura împăcării”, oferită la sărbători, la hramuri și chiar la pomeniri, pentru sufletele împăcate cu lumea.

Mai jos rețeta originală grecească de Samali, așa cum se face de generații în Macedonia și Salonic.

 Ingrediente (pentru o tavă de 25x35 cm): I. Pentru prăjitură: 250 gr. griș grosier, 250 gr. griș fin, 200 gr. iaurt grecesc gras scurs (10%), 150 ml. lapte integral, 150 gr. zahăr, 1 pliculeț praf de copt, 1 linguriță esență de migdale amare (sau vanilie, dacă preferi mai blând), 100 gr. unt topit, migdale întregi decojite, pentru decor/ II. Pentru sirop: 500 ml. apă, 400 gr. zahăr, sucul de la 1/2 lămâie, coaja de la 1/2 lămâie bio, 1 lingură miere ( pentru aromă mai profundă)

 

Mod de preparare: A. Pregătește siropul: Pune într-o cratiță zahărul, apa și coaja de lămâie. Fierbe 7–8 minute. Adaugă sucul de lămâie, mai lasă 1 minut, apoi ia de pe foc. Când e cald, adaugă mierea. Lasă-l să se răcească complet. B. Pregătește compoziția de Samali: Într-un bol mare, amestecă cele două tipuri de griș, zahărul și praful de copt. Într-un alt vas, amestecă iaurtul, laptele, esența și untul topit. Toarnă lichidul peste ingredientele uscate și omogenizează bine. Lasă amestecul să stea 20 de minute, ca grișul să se umfle. C. Coacerea: Unge tava cu unt și toarnă compoziția. Nivelează și, cu un cuțit uns cu unt, marchează romburi sau pătrate. Așază câte o migdală în mijlocul fiecărui romb. Coace la 180°C, aproximativ 40–45 de minute, până devine auriu. D. Siroparea: Când prăjitura este fierbinte, toarnă peste ea siropul rece (în 2–3 reprize). Las-o să se odihnească și să absoarbă siropul complet. Se taie în formă de diamant, iar în centrul suprafeței superioare se plasează o migdală.

Spor la treabă și poftă bună!

Prăjitură cu coacăze roșii și rodie

Prăjitura cu coacăze roșii și rodie

️Prăjitura cu coacăze roșii  și rodie este un desert fin, fructat și ușor acrișor — perfect pentru sezonul rece sau pentru o masă elegantă.

Ingrediente (pentru o formă rotundă de 22–24 cm): I. Pentru blat: 200 gr. făină albă, 1 linguriță praf de copt, ½ linguriță bicarbonat de sodiu, un praf de sare, 120 gr. unt moale, 150 gr. zahăr brun, 3 ouă mari, 1 linguriță extract de vanilie, 120 gr. iaurt grecesc (sau smântână lichidă), coaja rasă de la 1 lămâie bio, 100 gr. coacăze roșii proaspete (sau congelate, scurse bine), 100 gr. boabe de rodie proaspete/ II. Pentru topping/glazură (opțional): 100 ml. suc de rodie, 2 linguri miere sau zahăr, 1 linguriță zeamă de lămâie, boabe proaspete de rodie și coacăze pentru decor.

 

Mod de preparare: A. Preîncălzește cuptorul la 175°C și tapetează o formă rotundă cu hârtie de copt. B. Amestecă ingredientele umede: Bate untul cu zahărul până devine pufos. Adaugă ouăle pe rând, apoi vanilia, coaja de lămâie și iaurtul. C. Amestecă ingredientele uscate: Într-un alt bol, combină făina, praful de copt, bicarbonatul și sarea. D. Combină cele două amestecuri: Încorporează treptat ingredientele uscate în cele umede, amestecând ușor. E. Adaugă fructele: Încorporează delicat coacăzele și boabele de rodie (păstrează câteva pentru decor). Sfat: dacă folosești coacăze congelate, nu le dezgheța complet — altfel colorează prea mult aluatul. F. Coacere: Toarnă compoziția în formă și netezește suprafața. Coace 40–45 minute, până trece testul scobitorii. G. (opțional) Sirop/glazură: Fierbe sucul de rodie cu mierea și zeama de lămâie 5 minute, până se îngroașă ușor. Toarnă peste prăjitura călduță pentru un plus de luciu și aromă. H. Decor: Presară boabe de rodie și coacăze proaspete. Poți adăuga zahăr pudră sau frunze de mentă pentru contrast.

 

Sugestii de servire

 

• Cu o lingură de iaurt grecesc rece, frișcă bătută sau înghețată de vanilie.
• Poate fi servită și ca tartă rustică, dacă pui compoziția într-o tavă mai lată și presari fructele deasupra.

Spor la treabă și poftă bună!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Perfect 😋

Iată o variantă grecească rafinată și aromată a rețetei — un Meatloaf cu fructe uscate și brânză feta, inspirat de bucătăria mediteraneană:

 

🇬🇷 Ruladă grecească de carne (Meatloaf) cu fructe uscate și feta

 

🧺 Ingrediente (pentru 4–6 porții)

 

600 g carne tocată (de vită sau amestec vită-porc)

 

1 ou

 

1 ceapă mică, tocată fin

 

2 căței de usturoi, zdrobiți

 

2 linguri ulei de măsline extravirgin

 

2 linguri pesmet (sau 2 felii de pâine înmuiate în lapte)

 

1 lingură muștar dijon

 

1 linguriță oregano uscat

 

1 linguriță cimbru sau mentă uscată

 

sare și piper proaspăt măcinat, după gust

 

50 g smochine uscate, tocate mărunt

 

40 g caise uscate, tocate

 

30 g stafide aurii

 

100 g brânză feta, sfărâmată

 

1 lingură miere (opțional, pentru un contrast subtil dulce-sărat)

 

Pentru glazură:

 

2 linguri pastă de roșii

 

1 lingură ketchup sau sos de roșii

 

1 linguriță oțet balsamic sau miere

 

🔪 Mod de preparare

 

Călește baza: Într-o tigaie, încinge uleiul de măsline și sotează ceapa până devine translucidă. Adaugă usturoiul, amestecă 30 secunde, apoi lasă să se răcească puțin.

 

Amestecă ingredientele: Într-un bol mare, pune carnea tocată, oul, pesmetul (sau pâinea stoarsă), muștarul, oregano, cimbrul, sarea și piperul.

Adaugă ceapa călită, fructele uscate și feta. Amestecă totul ușor, fără să zdrobești brânza complet.

 

Formează rulada: Modelează un sul lung și neted și așază-l într-o tavă tapetată cu hârtie de copt.

 

Glazura: Amestecă pasta de roșii, ketchupul și oțetul balsamic (sau mierea). Unge rulada cu acest amestec.

 

Coacere: Pune tava în cuptorul preîncălzit la 180°C și coace timp de 45–55 minute, până când carnea e frumos rumenită și glazura lucioasă.

 

Odihnă: Lasă rulada să se odihnească 10 minute înainte de a o tăia felii.

 

🍽️ Sugestii de servire

 

cu un piure de cartofi sau de năut,

 

sau cu salată grecească clasică (roșii, castraveți, măsline, feta),

 

stropită cu puțin ulei de măsline crud și zeamă de lămâie la final.

Ελληνικό Ρολό κιμά με αποξηραμένα φρούτα και φέτα-Ellinikó Roló kimá me apoxiraména froúta kai féta-Rulou grecesc cu carne tocată, fructe uscate și brânză feta

Rulou grecesc cu carne tocată, fructe uscate și brânză feta

Iată o variantă grecească rafinată și aromată a rețetei  Meatloaf cu fructe uscate și brânză feta, inspirat de bucătăria mediteraneană, care combină aromele a două mâncăruri grecești preferate. Una este μπιφτέκια (chiftele grecești la cuptor), iar cealaltă este aroma ardeilor roșii umpluți cu brânză feta (un aperitiv tradițional grecesc). Dacă ați încercat cumva aceste mâncăruri, atunci puteți înțelege cât de gustoasă este această chiftea.

 Ingrediente (pentru 4–6 porții): I. Pentru chiftele: 600 gr. carne tocată (de vită sau amestec vită-porc), 1 ou, 1 ceapă mică, tocată fin, 2 căței de usturoi, zdrobiți, 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 2 linguri pesmet (sau 2 felii de pâine înmuiate în lapte), 1 lingură muștar dijon, 1 linguriță oregano uscat, 1 linguriță cimbru sau mentă uscată, sare marină neiodată și piper proaspăt măcinat, după gust, 50 gr. smochine uscate-tocate mărunt, 40 gr. caise uscate-tocate, 30 gr. stafide aurii, 100 g brânză feta-sfărâmată, 1 lingură miere  pentru un contrast subtil dulce-sărat), un pic de ouzo de bună calitate/ II. Pentru glazură: 2 linguri pastă de roșii, 1 lingură  sos de roșii, 1 linguriță oțet balsamic sau miere.

 

Mod de preparare: A. Călește baza: Într-o tigaie, încinge uleiul de măsline și sotează ceapa până devine translucidă. Adaugă usturoiul, amestecă 30 secunde, apoi lasă să se răcească puțin. B.  Amestecă ingredientele: Într-un bol mare, pune carnea tocată, oul, pesmetul (sau pâinea stoarsă), muștarul, oregano, cimbrul, sarea și piperul. Adaugă ceapa călită, fructele uscate și feta. Amestecă totul ușor, fără să zdrobești brânza complet. C. Formează rulada: Modelează un sul lung și neted și așază-l într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. D. Glazura: Amestecă pasta de roșii,  oțetul balsamic și mierea. Unge rulada cu acest amestec. E. Coacere: Pune tava în cuptorul preîncălzit la 180°C și coace timp de 45–55 minute, până când carnea e frumos rumenită și glazura lucioasă. F. Odihnă: Lasă rulada să se odihnească 10 minute înainte de a o tăia felii.

 

Sugestii de servire

• cu un piure de cartofi sau de năut,
• sau cu salată grecească clasică (roșii, castraveți, măsline, feta),
• stropită cu puțin ulei de măsline crud și zeamă de lămâie la final.

Spor la treabă și poftă bună!

Γλυκά Ψητά Κυδώνια με Μαυροδάφνη- Glyká Psitá Kydónia me Mavrodáfni- Gutui coapte cu vin Mavrodaphne

Glyká Psitá Kydónia me Mavrodáfni-
 Gutui coapte cu vin Mavrodaphne

Iată rețeta  „Γλυκά Ψητά Κυδώνια με Μαυροδάφνη”, adică Gutui coapte cu vin Mavrodaphne (un desert aromat tradițional grecesc)

 Ingrediente: 3 gutui mari, 250 ml. vin roșu dulce Mavrodaphne (sau alt vin roșu licoros, tip Porto), 150 gr. zahăr brun, 1 baton de scorțișoară, 2 cuișoare, 1 anason stelat. 1 linguriță extract de vanilie sau 1 plic zahăr vanilat, coajă de la o portocală bio, 1 lingură miere (pentru final), un praf de sare neiodată, puțin unt (pentru uns vasul).

 

Mod de preparare: A.Pregătirea gutuilor: Spală bine gutuile, taie-le în jumătăți și scoate cotorul (cu grijă, sunt tari). Nu le curăța de coajă. B. Așezarea în vas: Unge o tavă adâncă de cuptor cu puțin unt și așează gutuile cu partea tăiată în sus. C. Pregătire sirop: Într-un bol, amestecă vinul Mavrodaphne cu zahărul, scorțișoara, anasonul stelat, cuișoarele, vanilia și coaja de portocală. Toarnă amestecul peste gutui. D. 

Gutui coapte cu vin Mavrodaphne

Coacerea: Acoperă tava cu folie de copt și peste de aluminiu și coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de aproximativ 1 oră și 15 minute. Apoi îndepărtează foliile și mai lasă 20-30 minute până când gutuile devin moi și capătă o culoare roșu-rubinie. E. Finalul: Lasă-le să se răcească în siropul format. Poți turna puțină miere deasupra înainte de servire.

Servire:

• Se servesc calde sau reci, simple sau cu:
• înghețată de vanilie,
• iaurt grecesc gros,
• sau frișcă bătută ușor.

Spor la treabă și poftă bună!

Καταΐφι Κρητική Πορτοκαλόπιτα-Kataḯfi Kritikí Portokalópita- Kataif Portokalopita cretan

Kataḯfi Kritikí Portokalópita

Iată povestea cretană a desertului Kataifi Portokalopita, așa cum este spusă în satele de la poalele munților Lefka Ori (Λευκά Όρη - Munții Alb), acolo unde portocalii parfumează aerul și dulciurile se nasc din răbdare și generozitate:

În sudul însorit al insulei Creta, acolo unde marea întâlnește livezile de portocali, s-a născut o prăjitură care poartă mirosul și căldura pământului mediteranean: Kataifi Portokalopita — prăjitura cu portocală și aluat de kataifi.

Se spune că desertul a apărut în regiunea Chania, în secolul al XIX-lea, într-o perioadă în care Creta era sub influență otomană. Cofetarii greci au preluat de la maeștrii orientali aluatul fin, tras în fire subțiri ca mătasea — kataifi, folosit în baclavale și alte dulciuri turcești — dar au adăugat în el sufletul cretan: portocala.

Pe atunci, în satele din vestul insulei, femeile făceau deserturi cu ce aveau din belșug — lapte, griș, iaurt, miere și portocale. Din dorința de a îmbina tradiția orientală cu gusturile locale, au înlocuit siropul de trandafiri cu sirop de portocală parfumată cu scorțișoară și au adăugat iaurt în cremă pentru a o face mai răcoritoare.

Legenda spune că prima Kataifi Portokalopita a fost servită la o nuntă dintr-un sat de lângă Kissamos, unde mireasa provenea dintr-o familie de comercianți de portocale, iar mirele era fiul unui cofetar. El a vrut să-i dăruiască un desert „cu aroma livezilor ei”, iar dulcele a devenit simbolul iubirii dintre soare și pământ — între dulceața siropului și prospețimea fructului.

De atunci, desertul a rămas un dulce al sărbătorilor și al bucuriei, preparat iarna, când portocalele sunt la apogeu. În casele din Creta, Kataifi Portokalopita se servește după mesele de duminică, stropită cu miere și presărată cu fistic — o prăjitură care poartă parfumul soarelui mediteranean și blândețea ospitalității grecești.

Așa cum spun bătrânii din Creta: „Ο ήλιος της Κρήτης δεν λάμπει μόνο στον ουρανό, λάμπει και στο γλυκό” -„Soarele Cretei nu strălucește doar pe cer, ci și în prăjitura noastr.”

Acum mai jos varianta cretană tradițională a desertului Kataifi Portokalopita, care combină textura crocantă a kataifi-ului cu o cremă densă de griș, iaurt și portocale. Această versiune este mai rustică, mai consistentă și cu un parfum intens de portocală — așa cum se face în satele din Creta sau Rethymno. 

Ingrediente (pentru o tavă de 25×35 cm): I.  Pentru stratul de kataifi: 300 gr. aluat kataifi, 150 gr. unt topit (sau ghee), opțional 100 gr. nuci mărunțite (migdale, fistic) pe care dacă dorești, le presari  mărunțite între straturi./ II. Pentru crema de portocale: 500 ml. lapte integral, 100 gr. griș fin, 120 gr. zahăr, 2 ouă mari, 150 gr. iaurt grecesc scurs (cel puțin 5% grăsime), coaja rasă de la 2 portocale bio, 1 linguriță extract de vanilie, 1 lingură unt, 1 lingură lichior de portocale (Grand Marnier, Cointreau etc.)/ III.  Pentru sirop: 250 gr. zahăr, 250 ml. apă, sucul și coaja de la 1 portocală bio, 1 bețișor scorțișoară, 1 linguriță zeamă de lămâie/ IV.  Pentru decor: Opțional- fistic mărunțit sau migdale prăjite feliate, felii subțiri de portocală confiată.

 

Mod de preparare: A. Pregătește aluatul kataifi: Desfă aluatul kataifi cu degetele, pentru a-l aerisi și separa firele. Toarnă untul topit peste el și amestecă ușor până când tot aluatul este acoperit uniform. Pune jumătate din kataifi în tavă și presează ușor.  Păstrează restul pentru stratul final. B. Prepară crema de griș și iaurt: Într-o cratiță, adaugă laptele, zahărul și coaja de portocală. Când laptele începe să se încălzească, adaugă treptat grișul în ploaie, amestecând continuu. Fierbe 3–5 minute, până se îngroașă ușor. Ia de pe foc și adaugă untul, vanilia și lichiorul (dacă folosești). După ce se răcește ușor, adaugă ouăle bătute și iaurtul — amestecă bine până devine o cremă densă și lucioasă. C. Asamblare: Toarnă crema peste primul strat de kataifi. Acoperă cu restul de kataifi și presează ușor. D. Coace la 180°C. timp de 35–40 de minute, până devine frumos auriu. E. Siropul de portocale: Fierbe zahărul, apa, sucul și coaja de portocală împreună cu scorțișoara timp de 8–10 minute. Adaugă zeama de lămâie și lasă siropul să se răcească complet. F. Finalizarea: Toarnă siropul rece peste prăjitura fierbinte, imediat după ce o scoți din cuptor. Las-o cel puțin 3 ore (ideal peste noapte) ca să absoarbă siropul complet.

 Sugestii tradiționale cretane

• Se servește rece, sau la temperatura camerei, cu fistic mărunțit și o lingură de iaurt rece sau frișcă naturală.
• În unele sate, se adaugă și puțin ulei de măsline extravirgin în aluatul kataifi — pentru o aromă locală autentică.
• Este un desert perfect după mese cu carne sau pește, pentru că răcorește și revigorează.
• Decorează cu coajă de portocală confiată, fistic mărunțit sau frișcă ușoară.
• Se potrivește perfect cu un espresso grecesc sau un ceai parfumat.

 

Spor la treabă și poftă bună!