Beef Entrecôte cu sos Café de Paris

 

Beef Entrecôte cu sos Café de Paris

Iată o rețetă clasică de restaurant pentru Beef Entrecôte cu sos Café de Paris, bogată, elegantă și absolut delicioasă,varianta cât mai fidelă stilului Café de Paris Geneva, așa cum o folosesc restaurantele clasice.

Din păcate pentru noi rețeta originară este secretă, dar cea de mai jos este cea mai acceptată și folosită de chefi (gust, textură și aromă = ️ foarte aproape de original).

Acest preparat a apărut în Geneva, Elveția, și este strâns legat de un loc anume.

Originea Beef Entrecôte Café de Paris: 

1. Preparatul a fost creat în anii 1930
2. La restaurantul Café de Paris, situat lângă Gara Cornavin din Geneva
3. Rețeta a fost inventată de Arthur-François Dumont

Povestea din spatele rețetei: Café de Paris servea un singur fel principal: entrecôte de vită cu un sos special pe bază de unt. Sosul (azi cunoscut ca Café de Paris butter) a devenit celebru datorită: combinației secrete de ierburi, condimente, anșoa și curry și a  modului simplu, dar perfect, de servire. Rețeta exactă este și azi secretă, transmisă doar în cadrul familiei și restaurantului.

Cum a devenit celebru în lume: După al Doilea Război Mondial, rețeta s-a răspândit în: Franța, Marea Britanie, restaurantele clasice europene. Astăzi, „Café de Paris” nu mai desemnează localul, ci stilul acestui sos.

Ce face preparatul unic: 

1. o singură bucată de carne
2. un singur sos
3. cartofi prăjiți
4. fără variații, fără improvizații

 Exact asta era filosofia braseriei elvețiene clasice.

Beef Entrecôte Café de Paris – Geneva style (clasic)

I. Unt Café de Paris (esența rețetei)/  Ingrediente (aprox. 200 gr. unt): 200 gr.unt nesărat- foarte moale, 2 linguri pătrunjel tocat extrem de fin, o linguriță muștar Dijon, o lingură capere-tocate fin, 4 file anșoa- tocate pastă, un cățel mic usturoi- ras, o linguriță sos Worcestershire, o linguriță  suc de lămâie, ½ linguriță tarhon uscat, ½ linguriță cimbru, ½ linguriță boia dulce, ¼ linguriță curry (obligatoriu în stil Geneva), un vârf nucșoară, piper alb- fin măcinat, sare – foarte puțin (anșoa + capere sunt sărate)- FĂRĂ: smântână, ceapă, șalotă, vin, ardei iute (acestea NU există în varianta originală)

Prepararea untului:

1. Amestecă toate ingredientele  foarte bine  (ideal cu spatulă).

2. Gustul trebuie să fie  intens, ușor sărat, complex .

3. Rulează untul în folie alimentară.

4. Lasă-l la frigider minimum 2 ore (ideal peste noapte).

II. Entrecôte-ul Ingrediente: un entrecôte de vită premium  (300–350 gr., min. 3 cm grosime), sare grunjoasă, piper negru,puțin ulei.

Gătire (exact ca la Café de Paris): 

1. Scoate carnea din frigider cu 40 min înainte.

2. Asezonează doar cu sare și piper.

3. Frige într-o tigaie foarte încinsă:  medium-rare: ~3 min / parte

4. Lasă carnea să se odihnească 5 minute.

Servirea FINALĂ (pasul-cheie): 

1. Pune steak-ul pe farfurie.

2. Adaugă o felie groasă de unt Café de Paris deasupra.

3. Untul se topește și devine sosul celebru.

4. În restaurantele din Geneva, uneori: untul se topește separat și se toarnă fierbinte peste carne.

5. Garnitură tradițională: Cartofi prăjiți subțiri (pommes frites)+ Salată verde simplă, cu vinegretă/Niciodată cu  sosuri suplimentare

 Secret de chef: 

• Untul trebuie să fie:mai intens decât pare normal când îl guști rece → pe carne fierbinte devine PERFECT echilibrat.

 

Hai să-l facem acum 100% restaurant style – exact ca la Café de Paris Geneva, cu plating clasic, curat și elegant. Asta e genul de farfurie care iese „wow” fără artificii.

I. Plating clasic de restaurant (Geneva style): 

• Farfuria-Farfurie mare, albă, rotundă, bine încălzită/ Margini curate, fără sos împrăștiat

•  Poziționarea cărnii: 

            a. Entrecôte-ul se așază ușor diagonal, în centrul farfuriei.

            b. Carnea NU se taie înainte (clientul o taie singur).

            c. Suprafața trebuie să fie lucioasă, nu uscată.

•   Sosul Café de Paris (momentul-cheie)
• Varianta autentică de servire: Untul Café de Paris se topește separat, la foc mic, fără să fiarbă. Se obține un sos cremos, verde-deschis. Turnare: 2–3 linguri de sos se toarnă peste steak, lăsându-l să curgă ușor pe o parte. Restul sosului se toarnă în jurul cărnii, nu peste tot.️ Sosul nu trebuie să înece carnea.
•  O garnitură recomandată: Cartofii prăjiți (stil Geneva)-Pommes frites subțiri, aurii. Așezați într-un mic mănunchi, pe partea dreaptă a farfuriei. NU amestecați cu sos. Sare fină, imediat după prăjire. Alături pe altă farfurie - Salata (obligatoriu servită separat): Salată verde simplă (lollo / frisée)+ Vinegretă clasică: ulei + oțet + muștar- NICIODATĂ pe aceeași farfurie cu steak-ul
•  Finisaj final: 1–2 picături de sos pe carne (luciu)/ Marginea farfuriei ștearsă perfect/ FĂRĂ ierburi decorative/ FĂRĂ fulgi de sare deasupra/ FĂRĂ piper la final

II. Exact ca în restaurant: 

1. o singură bucată de carne
2. un singur sos
3. o singură garnitură
4. simplitate + execuție perfectă

 Detaliu pe care puțini îl știu: 

În Geneva, carnea vine prima, iar chelnerul toarnă sosul la masă — dacă vrei autentic maxim, fă asta.

Diferența dintre Café de Paris ORIGINAL și versiunile franțuzești:

1. Sosul – diferența CHEIE: 

•  Geneva (original): Unt pur, foarte concentrat/Gust intens, sărat, umami
• Ingrediente-cheie: anșoa, capere, muștar Dijon, ierburi, curry (puțin, dar esențial)
• Se servește:  topit simplu,  sau ca felie de unt pusă pe carne/ Nicio smântână, nicio ceapă, nicio reducție.
•  Variante franțuzești (brasserie): 
• Sosul e adesea: mai blând/ mai cremos
• Se adaugă frecvent: șalotă,vin alb, smântână
• Curry-ul: redus sau eliminat
• Gust: mai „elegant”, mai rotund, mai puțin agresiv
• Bun, dar nu autentic Geneva.

 2. Servirea: 

• Geneva: 
• Un singur fel principal
• Sosul uneori turnat la masă
• Cartofi prăjiți simpli
• Salata servită separat
• Zero decor
•  Franța: 
• Garnituri mai variate
• Plating mai artistic
• Sos pus din bucătărie

 3. Filosofie culinară: 

• Geneva: „Perfecțiunea prin repetiție.”
• Un singur preparat
• Executat identic, zilnic
• Fără variații
•  Franța: „Creativitate și interpretare.”

 De ce curry-ul e ingredientul surpriză:

• Nu se simte ca „mâncare indiană”
• Dă: 
• profunzime
• căldură
• aromă memorabilă
• Fără el, sosul devine „doar unt cu ierburi”
• Mulți chefi spun: 
• „Dacă lipsește curry-ul, nu e Café de Paris.”

Concluzie scurtă: 

1. Vrei autentic, intens, istoric → Geneva
2. Vrei mai delicat, modern → Franța

 

 Cele mai frecvente greșeli la acest preparat:

• Sosul e prea blând: Bucătarii se sperie de gustul crud al untului- Corect: sosul trebuie să fie intens când e rece

•  Se adaugă smântână / ceapă / vin: Automat NU mai e Café de Paris Geneva/ Original = unt + condimente, nimic gătit
• Prea mult curry sau deloc: Ambele sunt greșeli.️Curry-ul trebuie să fie abia perceptibil
• Sosul fierbe: Untul se separă, aroma moare. Doar **topit lent, max. 60°C
• Carnea e tăiată înainte de servire: Pierde sucurile + nu e clasic/ Entrecôte întreg, clientul taie

Proporții PROFESIONALE (stil Geneva): 

Unt Café de Paris horeca: Pentru 1 kg unt: Pătrunjel: 80 gr., Muștar Dijon: 40 gr., Capere: 50 gr., Anșoa: 60 gr., Usturoi: 15 gr., Sos Worcestershire: 25 ml, Suc de lămâie: 30 ml, Tarhon uscat: 6 gr., Cimbru: 6 gr., Boia dulce: 6 gr., Curry: 2–3 g., Nucșoară: 1 gr., Piper alb: 3 gr., Sare: 5–8 gr. (ajustezi la final)/ Asta e proporția „standard de restaurant”.

Acasă vs. Restaurant:

•  Acasă:
• 200 gr. unt
• Topit direct peste carne
• 1 steak / porție
• Tigaie bună, fără complicații
•  Accent pe gust, nu pe spectacol
• Restaurant: 
• Unt preparat în avans (min. 24 h)
• Sos topit separat
• Turnat la masă
• Control strict temperatură
• Porționare exactă (40–50 gr. unt / porție)

Secret mare (din bucătării serioase): 

• Untul Café de Paris: e mai bun a doua zi dar   excelent după 48 h./ Aromele se leagă perfect.

 

Beef Entrecôte cu sos Café de Paris Ingrediente (2 porții):

• Pentru steak: 
• 2 bucăți entrecôte de vită (250–300 gr. fiecare, grosime ~3 cm)
• Sare grunjoasă
• Piper negru proaspăt măcinat
• o lingură ulei (neutral sau ulei de măsline)
• un cățel usturoi (opțional)
• o crenguță cimbru sau rozmarin (opțional)
•  Pentru untul Café de Paris: 
• 120 gr. unt moale (82% grăsime)
• o linguriță muștar Dijon
• o linguriță capere, tocate fin
• o linguriță  anșoa  (pastă sau file foarte fin tocate)
• un cățel mic  usturoi , ras
• o linguriță  suc de lămâie 
• o linguriță  pătrunjel  tocat fin
•   ½ linguriță  tarhon sau cimbru (tocat)
•   ½ linguriță  boia dulce 
•  Un vârf de  curry  (tradițional)
•  Sare și piper alb, după gust

Gustul Café de Paris vine din combinația de ierburi + anșoa + muștar. Nu se simte “pește”, doar umami.

 

Preparare: 1. Untul Café de Paris:1. Pune toate ingredientele într-un bol.2. Amestecă bine până obții o pastă omogenă.3. Rulează untul în folie alimentară (ca un baton) și dă-l la frigider minimum 30 de minute. 2. Entrecôte-ul:. a. Scoate carnea din frigider cu 30–40 min înainte. b. Șterge-o bine, asezonează generos cu sare și piper. c. Încinge o tigaie grea (fontă ideal). d. Adaugă uleiul și frige carnea: medium-rare: 2½–3 min / parte/medium: 3–4 min / parte. e. Opțional: adaugă usturoiul și ierburile în ultimele 30 secunde și stropește carnea cu grăsimea din tigaie. f. Lasă carnea să se odihnească 5 minute. 3. Sosul: Taie o felie groasă de unt Café de Paris și pune-o peste steak-ul fierbinte. Untul se va topi și va forma sosul cremos specific. 4. Servire: Perfect cu:cartofi prăjiți sau cartofi wedges/sparanghel, fasole verde sau salată verde simplă/ un pahar de vin roșu sec.

Truc de chef:‍ 

• Dacă vrei sos extra: 
• topește puțin unt Café de Paris la foc mic cu 1–2 linguri de smântână pentru gătit → sos ultra-cremos.

 

 Spor la treabă și poftă bună!

Τηγανιά με λουκάνικα Τρικάλων-Tigaie cu cârnați de Trikala, ardei și sos de roșii

Τηγανιά με λουκάνικα Τρικάλων-
Tigaie cu cârnați de Trikala,
 ardei și sos de roșii

Iată o rețetă simplă și gustoasă de Τηγανιά με λουκάνικα Τρικάλων-Tigaie cu cârnați de Trikala, ardei și sos de roșii  – genul de mâncare grecească de tigaie care iese super aromată.

 

 Ingrediente (3–4 porții): 500 gr.cârnați grecești de Trikala. (sau alți cârnați picanți/afumați), 2–3 linguri ulei de măsline,  o ceapă mare- tăiată solzișori, 2–3 ardei (roșu, verde, galben)-tăiați fâșii, 2 căței usturoi-tocați fin, 200–250 ml. sos de roșii  (sau roșii pasate), ½ linguriță boia dulce (opțional puțin iute), ½ linguriță oregano uscat, sare și piper, după gust, Opțional: puțin vin alb (50 ml.) și chimion/cimbru.

Mod de preparare: 

1. Pregătește cârnații: Taie cârnații în bucăți de 2–3 cm. Încinge uleiul de măsline într-o tigaie mare și prăjește-i la foc mediu până se rumenesc frumos. Scoate-i temporar pe o farfurie. 

2. Călește legumele: În aceeași tigaie, adaugă ceapa și ardeii. Călește 5–7 minute, până se înmoaie și devin ușor caramelizate. Adaugă usturoiul și mai lasă 30 de secunde. 

3. Deglazează (opțional): Dacă folosești vin alb, adaugă-l acum și lasă-l 1–2 minute să se evapore alcoolul. 

4. Sosul de roșii: Adaugă sosul de roșii, boiaua, oregano, sare și piper. Amestecă bine și lasă să fiarbă ușor 8–10 minute.

5. Finalizarea: Pune cârnații înapoi în tigaie, amestecă și mai lasă 5 minute, până se leagă aromele.

Cum se servește: 

1. Cu pâine proaspătă sau pita (obligatoriu pentru sos )
2. Alături de cartofi prăjiți sau piure
3. Cu brânză feta deasupra și puțin pătrunjel

Mic truc grecesc: Dacă vrei gust și mai autentic, adaugă la final un strop de ulei de măsline extravirgin și puțin oregano proaspăt.ă pe deasupra

A doua variantă: O mâncare estivală, ușor picantă, pentru aperitiv sau prânz, cu cârnați Trikala, cârnați țărănești sau cârnați cu praz sau portocală care să însoțească berea. 

Ingrediente: Ulei de măsline 1/2 pahar de vin, 2-3 cârnați Trikala, un shot Ouzo, 2 ardei roșii, un ardei verde, 100 ml. sos de roșii, o lingură pastă de tomate, 2 roșii, rase, 10  roșii cherry diferrit colorate, sare și piper după gust, oregano, 1/2 pahar apă, pătrunjel creț tocat.

Mod de preparare: Într-o tigaie adâncă, adăugați uleiul de măsline și lăsați-l să se încingă. Tăiați cârnații în felii și prăjiți-i în uleiul de măsline. După ce sunt gata și îi scoateți deglasați tigaia cu ouzo și așteptați câteva minute pentru ca alcoolul să se evapore. Apoi adăugați ardeii roșii și verzi tăiați cubulețe. Adăugați sosul de roșii, pasta de roșii și roșiile rase și amestecați. Adăugați acum roșiile cherry, sarea, piperul și oregano și lăsați  să fiarbă. Adăugați și apa și continuați gătirea până ingredientele sunt făcute. Serviți cu pătrunjel tocat și brânză feta sfărâmată pe deasupra

Spor la treabă și poftă bună!

Salzburger Nockerl

Salzburger Nockerl 

Povestea Salzburger Nockerl e frumoasă și foarte legată de identitatea orașului Salzburg. Cum a apărut Salzburger Nockerl aflăm mai jos. Origine:Salzburg, Austria- secolul XVII–XVIII- desert baroc, din epoca prinț-arhiepiscopilor de Salzburg/ A apărut într-o perioadă în care bucătăria era: opulentă+ teatrală= gândită să impresioneze vizual. Legenda fondatoarei:Tradiția spune că desertul a fost creat de:Salome Alt iubita (și ulterior soția morganatică) a prinț-arhiepiscopului Wolf Dietrich von Raitenau. Ea era renumită pentru: rafinament+ inventivitate culinară= deserturi ușoare, aerate.

Semnificația formei: Cele 3 moviledin Salzburger Nockerl simbolizează:Mönchsberg+Kapuzinerberg+Gaisberg=Munții care înconjoară Salzburgul. De aceea forma e obligatorie în varianta autentică.De ce exact acest desert: În bucătăria barocă: ouăle simbolizau bogăția- zahărul era un lux- deserturile aerate erau considerate sofisticate= Salzburger Nockerl: arăta spectaculos- se făcea din ingrediente „nobile”- era servit imediat, cald — semn de prospețime și statut. Popularizare: a devenit celebru în secolul XIX-menționat în opereta „Saison in Salzburg” (1938)-(este o operetă celebră compusă de Fred Raymond, cu libret de Kurt Feltz și Max Wallner, având premiera în 1938. Această operetă muzicală veselă, plină de șlagăre, este adesea asociată cu atmosfera fermecătoare a orașului Salzburg și a fost ecranizată, inclusiv în versiunile cinematografice din 1952 și 1961.)  A intrat în cultura pop austriacă. De ce a rămas emblematic: extrem de local (nu se reproduce bine „industrial”)+ greu de transportat+ depinde de îndemânare= Un desert care nu poate fi grăbit sau standardizat.

 Pe scurt: desert baroc/ născut din romantism + putere/ simbolizează Salzburgul/ efemer, ca un sufleu și ca o poveste de dragoste

 Salzburger Nockerl vs. sufleu francez:

• Salzburger Nockerl: bazat aproape exclusiv pe bezea+ foarte aerat, aproape ca un nor+ făină puțină sau deloc+se servește imediat, se lasă repede+ formă simbolică (cei 3 munți)= e mai mult spectacol + emoție decât tehnică rigidă
• Sufleu francez: bază de sos gros (béchamel / cremă patissière)+ structură mai stabilă+ poate fi dulce sau sărat+ porționat individual+ gândit ca exercițiu de precizie= mai tehnic, mai controlat, mai „academic”
•  Pe scurt:Nockerl = poezie barocă/Sufleu = inginerie franceză

Alte deserturi „de curte” similare (Europa):

• 🇦🇹 Kaiserschmarrn: preferatul împăratului Franz Josef- simplu, rustic, dar „imperial”- simbol al puterii austro-ungare
• 🇩🇪 Dampfnudel: aluat aburit- servit cu sos de vanilie- desert de abundență, pentru curți și armate 
• 🇫🇷 Île flottante: bezea plutind pe cremă- foarte apropiată conceptual de Nockerl- versiune mai elegantă, mai „controlată” 
• 🇮🇹 Zabaglione: gălbenuș + vin dulce- servit cald- desert de statut, foarte vechi

 Toate au în comun: ouă+ aer+ servire imediată+ asociere cu elitele

 

 Legătura cu Mozart & Salzburg:Mozart s-a născut la Salzburg (1756)-orașul baroc = muzică + teatru + gastronomie/ Salzburger Nockerl apare frecvent în: meniuri „Mozart Dinner”- restaurante istorice- evenimente culturale

Concluzie: Salzburger Nockerl nu e doar o rețetă. Este: istorie+ simbol local+gest de ospitalitate= desert care există doar în clipa servirii

Salzburger Nockerl – rețetă clasică

Ingrediente (2–3 porții): 3 ouă mari (la temperatura camerei), 60 gr. zahăr, 1 plic zahăr vanilat sau o linguriță extract de vanilie, 30 gr. făină, un praf de sare, unt pentru uns forma, zahăr pudră pentru servit, (opțional, tradițional) coajă rasă de lămâie bio.

Mod de peparare: 

1. Preîncălzește cuptorul la 200°C. (sus–jos dacă ai).

2. Unge o tavă mică sau un vas termorezistent cu unt (strat generos).

3. Separă ouăle.

4. Albușurile: bate albușurile cu un praf de sare până devin spumă tare- adaugă treptat jumătate din zahăr și bate până obții bezea lucioasă

5. Gălbenușurile: bate gălbenușurile cu restul de zahăr + vanilia, adaugă coaja de lămâie (dacă folosești)

6. Încorporare:  adaugă gălbenușurile peste albușuri, ușor, cerne făina deasupra, amestecă cu mișcări largi, de jos în sus, ca să nu pierzi aerul

7. Formare:pune compoziția în tavă, cu o lingură mare, formează 3 „movile” (simbolizează munții din jurul Salzburgului)

8.Coacere: coace 8–10 minute/ NU deschide cuptorul- trebuie să fie aurii deasupra, moi în interior

9. Servire: scoate imediat din cuptor+ presară zahăr pudră din belșug= servește pe loc (se lasă repede!)

 Trucuri de reușită: 

• ouăle la temperatura camerei
• bezea foarte fermă
• cuptor bine încins
• NU aștepta cu servirea
•  Se servește clasic cu: 
• sos de zmeură
• dulceață de afine roșii
• sau simplu, doar cu zahăr pudră

 

GREȘELI FRECVENTE la Salzburger Nockerl (și cum le eviți): 

1. Albuș bătut prea puțin sau prea mult: moale → nu crește- granulat → se prăbușește/ corect: vârfuri ferme, lucioase/ oprește mixerul imediat ce stă pe tel.

2. Amestecare agresivă: „învârti” compoziția- storci aerul/ corect :pliere lentă, de jos în sus, cu spatulă.

3. Cuptor insuficient de încins: se lățește- nu se ridică/ corect- cuptor 200°C., preîncălzit minim 15 minute.

4. Deschiderea cuptorului: se lasă instant/ corect NU deschide sub nicio formă.

5. Așteptarea la servire: în 2–3 min se lasă/ corect se servește direct din cuptor pe masă.

6. Prea multă făină: devine greoi, nu aerat/ corect respectă cantitatea exactă.

 

VARIANTĂ CU FRUCTE (clasică & sigură)

Opțiunea 1 – Fructe la bază (cea mai reușită)

Ingrediente extra: 100 gr. zmeură / afine / căpșuni, o lingură zahăr, o linguriță zeamă de lămâie.

Cum faci:1. Pune fructele în tavă, pe fund. 2. Presară zahărul + lămâia.3. Toarnă compoziția peste.4. Coace normal. Fructele fierb ușor, sufleul rămâne aerat.

Opțiunea 2 – Fructe sotate (gust mai intens) 

1. Sotează fructele 2–3 min cu zahăr.

2. Lasă să se răcească complet.

3. Pune-le în tavă, apoi compoziția.

4. Coace.

Ce NU recomand: fructe crude încorporate direct în aluat- fructe congelate ne-scurse- cantitate mare (lasă sufleul)

Servire „ca la restaurant”: zahăr pudră+ sos de fructe pe lateral+ o frunză de mentă (opțional)

Regula de aur:Nockerl = aer + căldură + viteză=Totul trebuie pregătit din timp, apoi rapid.

 

Salzburger Nockerl – varianta italiană. Mai jos această variantă italiană (cu bezea italiană-bezea cu sirop fierbinte) — mai stabilă, mai „de restaurant”, ideală dacă vrei un Salzburger Nockerl care nu se lasă instant.

Ingrediente (2–3 porții): 3 albușuri, 120 gr. zahăr (60 gr. pentru sirop + 60 g în gălbenușuri), 30 ml. apă, 3 gălbenușuri, 30 gr. făină (cernută), un praf de sare, vanilie, unt pentru formă, zahăr pudră pentru final

 Pasul-cheie: bezeaua italiană:1. Pune 60 g zahăr + apa într-o crăticioară. 2. Fierbe până ajunge la 118–120°C. (sau: sirop gros, face fir între degete). 3. În timp ce fierbe siropul, bate albușurile cu sarea până devin spumă. 4. Toarnă siropul fierbinte în fir subțire peste albușuri, mixând continuu. 5. Bate până bezeaua devine: lucioasă+ fermă- bolul aproape rece/ Asta e cheia stabilității.

 Restul compoziției: 

6. Bate gălbenușurile cu restul de 60 gr. zahăr + vanilia.

7. Încorporează ușor gălbenușurile în bezea.

8. Cerne făina deasupra și pliază delicat, de jos în sus.

Coacere: Cuptor: 200°C., bine încins. Tavă unsă generos cu unt. Formează cele 3 movile. Coace 8–10 minute, fără să deschizi ușa.

Varianta italiană cu fructe (recomandată): Pune pe fundul tăvii: zmeură / afine / caise+ 1 lingură zahăr+ puțină lămâie/ Toarnă compoziția peste. Coace normal. Bezeaua italiană suportă mai bine umezeala fructelor.

De ce e mai bună varianta italiană: mult mai stabilă+ nu se lasă imediat+ textură fină, mătăsoasă= ideală pentru servire „de restaurant”

Mic avertisment:

1. NU o coace prea mult → interiorul trebuie să rămână moale
2. NU amesteca energic → pierzi aerul

 

Verdict: 

1. Clasică → tradițional, foarte delicat
2. Italiană → mai sigură, mai elegantă, mai profesională

 

 Spor la treabă și poftă bună!