vineri, 5 decembrie 2025

Βαρβάρα (Ασουρές)-Vechi desert ritualic din Grecia și Anatolia

Βαρβάρα (Ασουρές)-Vechi desert ritualic din Grecia și Anatolia
Βαρβάρα (Ασουρές)-
Vechi desert ritualic din Grecia și Anatolia
Iată rețeta tradițională pentru Βαρβάρα (Ασουρές) – unul dintre cele mai vechi deserturi ritualice din Grecia și Anatolia.

În multe sate, în ziua de 4 decembrie, oamenii făceau Βαρβάρα și o împărțeau vecinilor. Se credea că, dacă ai dat măcar unei persoane un bol, norocul va rămâne în casa ta tot anul.

Povestea Ασουρές plină de simboluri, o poveste veche, transmisă în diferite forme în Grecia, Anatolia și Orientul Mijlociu.

Se spune că, în vremuri foarte grele, după un lung potop, oamenii rămași în viață pe corabia lui Noe nu mai aveau aproape nimic de mâncare. Când hambarele se goleau, fiecare a căutat prin sacii lor ce resturi mai găseau: câteva boabe de grâu, un pumn de stafide, puțină nucă, câteva migdale, puțin susan și ceva miere.

Noe a spus: 

  •  „Puneți tot ce v-a rămas într-o singură oală. Din puținul fiecăruia vom face hrana tuturor.”

Așa s-a născut primul Ασουρές, un amestec al încrederii dintre oameni, al speranței și al supraviețuirii prin solidaritate.


Povestea grecească  Βαρβάρα

În tradiția grecească, Βαρβάρα este legată de Sfânta Varvara (Sf. Barbara). Mamele găteau această supă dulce pentru:

 

  • a proteja copiii de boli,
  • a aduna familia împreună,
  • a aduce binecuvântare casei.

Se spunea că „Βαρβάρα îndulcește anul care vine” și că fiecare ingredient are o semnificație:

  1. grâul – viață și renaștere
  2. rodia – noroc și prosperitate
  3. nucile – putere
  4. dulceața – binecuvântare

Se prepară adesea cu „kolliva” , din bulionul de grâu și o parte din grâul fiert. Provine din cuvântul arab „asara”, care înseamnă a zecea zi, deoarece musulmanii o prepară în a zecea zi a lunii Muharram. Este cunoscută și sub numele de barbara, kollivozoumi, terci sau budincă a lui Noe, conform unui obicei musulman, în memoria salvării lui Noe din potop. 

Este asociat cu ritualuri legate de pământ, semănat și ofrande de la om la om, atât în ​​religiile creștine, musulmane și evreiești, dar și cu obiceiul grecesc antic al panspermiei. Numitorul comun al tuturor este că vorbim despre un preparat pe bază de grâu și sucul său la care adăugăm alte semințe, leguminoase și fructe, fructe uscate, zahăr sau miere și arome. De asemenea, ceva în comun este faptul că este întotdeauna făcut pentru a fi împărțit între mai multe persoane. Varvara este consumată în mod obișnuit în Tracia la sărbătoarea Sfintei Barbara. La începutul lunii decembrie, semănatul este finalizat, iar Varvara este dulcele pe care îl fac pentru a asigura o recoltă bună. În alte părți ale Greciei, se face polysporia, o supă groasă similară care conține tot felul de cereale și leguminoase, sau palikaria - o salată cu un amestec de leguminoase, grâu și semințe - ca ofrandă de ispășire pentru pământul care a primit sămânța de grâu. La Constantinopol, asigurarea se făcea în Ajunul Crăciunului. 


Rețeta tradițională

 

Ingrediente (pentru 8–10 porții): I. Bază. 300 gr.grâu întreg (boabe de grâu fiert), 1,5 l.apă, 1 praf de sare,/ II.  Arome și umpluturi (clasice).100–150 gr.zahăr (după gust), 1 linguriță scorțișoară, 1 linguriță vanilie (opțional), coaja de la 1 portocală bio, 100 gr.stafide, 80 gr.nuci tocate mare, 80 gr.migdale* crude sau prăjite, 2–3 linguri semințe de susan, 2–3 linguri semințe de rodie (obligatoriu în varianta tradițională)/ III.  Pentru decor. scorțișoară, rodie, nuci, susan, puțin zahăr pudră.

Mod de preparare:  A. Înmoaie grâul. Lasă boabele de grâu în apă rece 6–12 ore sau peste noapte. Le clătești apoi bine. B. Fierbe grâul. Pune grâul cu apa și sarea la fiert. Fierbe la foc mic 45–60 de minute, până boabele se desfac frumos și devin cremoase. B. Adaugă aromele. Pune zahărul, scorțișoara, vanilia, coaja de portocală. Amestecă ușor – lichidul trebuie să rămână puțin dens, ca o supă dulce. C. Adaugă fructele și nucile. Pune stafidele, nucile, migdalele și susanul. Mai fierbe 5 minute. D. Montajul. Așază desertul în boluri. Când se răcește ușor, decorează cu rodie, nuci, scorțișoară și puțin zahăr pudră.---

 

Spor la treabă și poftă bună!

 


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Pentru siguranta postarilor proprietarul blogului isi rezerva dreptul de a modera comentariile dvs.Din start vor fi sterse comentariile Anonime.Va multumim pentru intelegere