![]() |
| Tartar |
Tartarul are o istorie interesantă, iar multe lucruri despre el sunt mai mult legendă + evoluție culinară, decât un singur „moment de naștere”.
De unde a apărut tartarul?
Tartarul ca mâncare a apărut ca o evoluție a unor tradiții
de consum a cărnii crude, legătura cu poporul tătar fiind populară, deși
probabil neadevărată direct; primele rețete moderne, condimentate, au apărut în
Europa la începutul secolului al XX-lea, ca o adaptare a steak-ului de Hamburg,
combinând carnea crudă tocată (inițial de cal, ulterior vită) cu ingrediente
precum ouă, capere și sosuri.
Mitul Tătarilor
- Legenda: Se credea că războinicii tătari puneau carne crudă (de cal) sub șaua cailor pentru a o fragezi, consumând-o apoi crudă.
- Realitatea: Consumau este drept carne simplă, uneori crudă sau foarte puțin preparată dar NU era tartar în forma actuală (fără ou, muștar, capere etc.). Această poveste a popularizat numele, dar preparatul modern nu provine direct de la tătari, ci de la o adaptare europeană a ideii.
Legenda a fost romantizată de europeni. Originea Europeană Modernă.
- De la Hamburg la Tartar: Mâncarea a evoluat de la "steak-ul de Hamburg" (carne tocată crudă) la biftecul tartar, popularizat în Europa, mai ales în Franța, la începutul secolului XX.
- Popularizare: Bucătari celebri au rafinat rețeta, adăugând condimente și sosuri specifice (maioneză, capere, muștar, ceapă), transformând-o într-un preparat fin, servit în restaurante de top.
Adevărata origine: Franța (sec. XIX–XX)=„Steak à l’Américaine”/ La sfârșitul secolului XIX, în restaurantele franceze apare carnea crudă tocată fin. Era servită cu sosuri și condimente. Clienții o numeau uneori „à la tartare”.
De ce „tartare”? În Franța exista deja sauce tartare (maioneză, capere, castraveți murați). Carnea crudă era servită cu aceleași garnituri → a primit numele.
Important:tartarul NU vine de la tătari, ci de la sosul tartare francez.
Prima apariție documentată/1903–1921: apar rețete scrise de *steak tartare* în Franța. Devine popular în bistrouri pariziene. După anii 1920, rețeta se „standardizează”.
Răspândirea în Europa:
Belgia → foarte popular (cu cartofi prăjiți)
Germania → Beefsteak Tartar/Hackepeter
Polonia → adaptare locală (mai acid, ceapă multă)
Elveția → variante rafinate
Concluzia:
Nu este o mâncare medievală tătară
Nu vine din Asia Centrală
Este o creație franceză modernă, inspirată de carne crudă + sos tartare
Forma actuală apare la începutul secolului XX
În concluzie, deși numele "tartar" sugerează originile asiatice, mâncarea modernă este un preparat rafinat franco-european, bazat pe ideea cărnii crude, condimentată, apărută în secolul al XX-lea
Evoluția Materiei Prime:
Inițial, se folosea carne de cal, considerată mai potrivită
pentru consumul crud (mai ales în perioada războiului franco-prusac).
Astăzi, se folosește predominant carne de vită de calitate
superioară (mușchi), tocată foarte fin, pentru a garanta siguranța și gustul.
Să vorbim mai jos despre diferențele dintre tartar, carpaccio și ceviche.
Tartar vs Carpaccio vs Ceviche
A. TARTAR:Ce este: Carne (sau pește) crud, tocat și condimentat./Origine: Franța/Tehnică: tăiere la cuțit+ amestec cu condimente/Aciditate: scăzută/ Variante: steak tartare, tartar de somon./ Accent pe textură + condimente
B. CARPACCIO:Ce este: Carne sau pește crud, *tăiat foarte subțire, ca o foaie./Origine: Italia (Veneția)/Tehnică: feliere extrem de subțire/ NU se amestecă/*Aciditate: moderată (lămâie, oțet)/Exemplu: carpaccio de vită cu parmezan/ Accent pe puritatea ingredientului
C. CEVICHE:Ce este: Pește crud „gătit” în zeamă acidă (lămâie/lime)./ Origine: Peru/ Tehnică: cuburi+ marinate în citrice/Aciditate: mare/ Exemplu: ceviche de doradă/ Accent pe prospețime + aciditate
Diferențe-cheie (tabel)
| Preparat | Tăiere |
Gătire | Acid | Origine |
| --------- | ------ | ------ | ----- | ------- |
| Tartar |
tocat | crud | mic
| Franța |
| Carpaccio | feliat | crud
| mediu | Italia |
| Ceviche | cuburi |
acid | mare | Peru
|
Cronologia istorică:
I. Înainte de sec. XIX:
- Carne crudă consumată ocazional (nomazi, vânători)
- Fără tehnică culinară rafinată
II. 1850–1900 – Franța:
- apare „steak à l’Américaine”/carne crudă + sosuri/ legătura cu sauce tartare
III. 1950 – Italia: Carpaccio a fost inventat în 1950 de Giuseppe Cipriani, fondatorul Harry's Bar din Veneția, Italia, popularizat în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Carnea de vită era servită cu lămâie, ulei de măsline și trufe albe sau parmezan. Mai târziu, termenul a fost extins la preparate care conțin alte tipuri de carne sau pește crud, feliat subțire și servit cu lămâie sau oțet, ulei de măsline, sare și piper măcinat. A fost numit după pictorul Vittore Carpaccio
IV. Secolele XVI–XX – Peru: ceviche evoluează din preparate precolumbiene/ influențe spaniole (citrice)
V. După 1970: bucătăria modernă adoptă: tartar de pește/ reinterpretări/ plating de fine-dining
VI. Concluzie finală:
- Tartar = tehnică franceză modernă
- Carpaccio = creație italiană de restaurant
- Ceviche = tradiție sud-americană veche
- Toate folosesc crudul, dar cu filosofii complet diferite.
A. Steak tartare clasic (Franța):
- Bază: vită crudă
- Gust: echilibrat, elegant
- Ingrediente-cheie: șalotă, capere, cornichon, Dijon, gălbenuș
- Textură: tăiere fină, aerată
- Referința „standard” în restaurante
B. Tartar polonez:
- Bază: vită crudă
- Gust: intens, acid, sărat
- Ingrediente-cheie: ceapă, castravete murat, muștar clasic
- Textură: foarte fin, aproape pastă
- Rustic, puternic
C. Tartar italian (battuta al coltello):
- Bază: vită sau vițel
- Gust: curat, natural
- Ingrediente-cheie: ulei de măsline premium, lămâie, parmezan
- Textură: tăiere grosieră
- Accent pe calitatea cărnii
D. Tartar asiatic / fusion:
Bază:vită sau ton
- Gust: umami este al cincilea gust de bază (pe lângă dulce, acru, sărat, amar), originar din Japonia, descris ca o aromă savuroasă, bogată, „cărnoasă” și satisfăcătoare, care adaugă profunzime mâncărurilor, stimulând salivarea și dorința de a continua să mănânci, provenind din glutamați (aminoacizi) prezenți natural în alimente precum roșii, ciuperci, brânzeturi maturate, sos de soia, peșt), sărat-dulce
- Ingrediente-cheie: sos de soia, ulei de susan, ghimbir, wasabi
- Textură: cuburi
- Modern, intens aromatic
E. Tartar de somon:
- Bază: somon crud
- Gust: proaspăt, delicat
- Ingrediente-cheie: lămâie, mărar, capere, ceapă roșie
- Textură:cuburi moi
- Foarte popular, mai „safe”
F. Tartar de ton:
- Bază: ton roșu (bluefin/yellowfin)
- Gust: profund, marin
- Ingrediente-cheie: soia, avocado, susan
- Textură: cuburi ferme
- Stil sushi
G. Tartar de vânat:
- Bază: cerb / căprioară
- Gust:sălbatic, intens
- Ingrediente-cheie: ienupăr, ceapă, muștar
- Textură: tăiere fină
- Pentru cunoscători
H. Tartar vegetarian / vegan:
- Bază: sfeclă, avocado, ciuperci
- Gust: dulce-acrișor
- Ingrediente-cheie: muștar, capere, ulei
- Textură: cuburi
- Alternativă modernă
Tabel rapid comparativ
|
Variantă |
Proteină |
Gust |
Textură |
|
Francez |
Vită |
Echilibrat |
Fin |
|
Polonez |
Vită |
Intens |
Foarte fin |
|
Italian |
Vită |
Curat |
Grosier |
|
Asiatic |
Vită/ton |
Umami |
Cuburi |
|
Somon |
Pește |
Fresh |
Moale |
|
Ton |
Pește |
Marin |
Ferm |
|
Vânat |
Cerb |
Puternic |
Fin |
|
Vegan |
Legume |
Lejer |
Cuburi |
Recomandare după gust:
- Clasic & elegant → francez
- Puternic & rustic → polonez
- Purist → italian
- Exotic→ asiatic
- Ușor→ somon
- Avansat → vânat
Există deasemenea și variante britanice și scoțiene de tartar,
care poate nu sunt la fel de „celebre” ca franțuzecul, dar au particularitățile lor.
Hai să le vedem clar și pe acestea:
Tartar englezesc („Steak Tartare British Style”)
- Bază: carne vită crudă sau o combinație vită & vită maturată
- Gust: mai blând, echilibrat, fără aciditate puternică
- Ingrediente-cheie:
ceapă sau șalotă muștar englezesc clasic sos Worcestershire uneori ketchup sau un pic de sos HPou crud (optional)
4. Textură: tocat fin sau ușor grosier
5. Servire:
- cu pâine prăjită sau cartofi prăjiți
- adesea acompaniat de o salată simplă
6. Diferență
principală față de franțuzesc:
- mai puțin accent pe capere/castraveți
- gust mai neutru, mai „british”, mai comfort food
Tartar scoțian („Scottish Beef Tartare”)
- Bază: carne de vită de calitate superioară, adesea locală, maturată ușor
- Gust: proaspăt, ușor dulceag, cu note de iarbă și pământ (de la carnea de vacă scoțiană)
- Ingrediente-cheie:
- ceapă verde sau shallot
- muștar Dijon sau englezesc
- sos Worcestershire
- ulei de măsline sau unt clarificat
- ou crud (opțional)
- adesea puțin whisky sau un splash de sherry pentru aromă subtilă
4. Textură: cuburi
mai mari, mai rustic
5. Servire:
- pâine neagră, unt sărat
- poate fi însoțit de murături locale
6. Diferență
principală:
- accent pe gustul natural al cărnii
- condimente minimale, uneori twist „local” (whisky)
- textură mai rustică decât franțuzescul rafinat
Rezumat comparativ
| Variantă | Bază
| Gust |
Condimente
| Textură |
Servire |
| Francez | vită | echilibrat, elegant | șalotă, capere,
cornichons, muștar Dijon | foarte fin
| pâine/cartofi prăjiți |
| Polonez | vită | intens, acru | ceapă, castravete murat, muștar
clasic | foarte fin | pâine untată |
| Englez | vită | neutru, blând | ceapă, muștar englezesc,
Worcestershire | fin/grosier | pâine/cartofi prăjiți |
| Scoțian | vită
locală | proaspăt, dulceag | ceapă
verde, muștar, whisky |
rustic, cuburi mari | pâine neagră, unt
|
Și mergem mai departe cu Tartarul polonez care este un preparat tradițional din bucătăria poloneză, asemănător cu tartarul franțuzesc de vită. Carne de vită crudă, foarte proaspătă, tocată fin, servită de obicei cu:
- gălbenuș de ou crud
- ceapă tocată
- castraveți murați
- capere
- muștar
- sare și piper
- uneori sos Worcestershire sau ulei
Cum se servește: Se amestecă ingredientele după gust și se servește cu:
- pâine prăjită
- pâine neagră
- unt
Este un fel de mâncare popular în restaurantele poloneze dar și la ocazii speciale.
Rețeta tradițională exactă pas cu pas de tartar polonez:
Ingrediente (2 porții): 300 gr. carne de vită foarte proaspătă (mușchi sau antricot) stat la rece, 2 gălbenușuri de ou proaspete, 1 ceapă mică, tocată foarte fin, 2 castraveți murați-tocați mărunt, 1 lingură capere (opțional), o linguriță muștar, câteva picături de sos Worcestershire (opțional), sare, piper negru proaspăt măcinat, 1–2 linguri ulei măsline, pâine prăjită și unt, pentru servire.
Mod de preparare:
1. Carnea se curăță bine de pielițe și se toacă foarte
fin cu cuțitul (nu la mașină).
2. Se pune carnea pe farfurie și se formează un mic „cuib”
în mijloc.
3. Se adaugă gălbenușul de ou în centru.
4. În jur se așază ceapa, castraveții murați și caperele.
5. Se condimentează cu sare, piper, muștar, ulei și sos
Worcestershire, după gust.
6. Se amestecă totul chiar înainte de consum.
Sfaturi importante:
- Carnea trebuie să fie foarte proaspătă, de calitate excelentă.
- Se consumă imediat după preparare.
- Dacă vrei o variantă mai sigură, poți folosi gălbenuș pasteurizat.
Iată acum rețeta clasică de steak tartare francez, așa cum se servește în bistrourile din Franța:
Ingrediente (2 porții): 300 gr. mușchi de vită foarte proaspăt, 2 gălbenușuri de ou (sau 1 dacă vrei mai puțin), 1 șalotă mică, tocată foarte fin, 1 lingură capere-tocate mărunt, 1 lingură castraveciori murați (cornichons)-tocați fin, o linguriță muștar Dijon, 1 lingură ulei de măsline, câteva picături de sos Worcestershire, câteva picături de Tabasco, sare de mare, piper negru proaspăt măcinat, pătrunjel tocat fin (opțional)
Mod de preparare:
1. Carnea se curăță foarte bine și se toacă cu cuțitul, nu la mașină.
2. Se pune într-un bol rece.
3. Se adaugă șalota, caperele și cornichons.
4. Se adaugă muștarul, uleiul de măsline, sosul
Worcestershire și Tabasco.
5. Se amestecă ușor, apoi se adaugă gălbenușul (sau se
servește deasupra).
6. Se potrivește de sare și piper.
7. Se formează porții cu ajutorul unui inel sau cu lingura.
Servire:
- Se servește cu cartofi prăjiți și salată verde (stil francez clasic)
- Sau doar cu pâine prăjită / baghetă
Sfaturi de bucătar:
Totul trebuie să fie foarte rece (bol, cuțit).
Gustă și ajustează condimentele — echilibrul e cheia.
Pentru siguranță, poți folosi ou pasteurizat**.
Urmează acum variantă de chef (modernă)- Steak tartare .
Ingrediente (2 porții): 300 gr. mușchi de vită maturat (dry-aged, dacă ai), 1 gălbenuș confit / pasteurizat, 1 șalotă mică, brunoise foarte fin (Brunoise este o tehnică culinară franceză de tăiere a legumelor în cuburi mici și uniforme, de aproximativ 1-3 milimetri pe latură, obținute prin tăierea în prealabile în julienne (bastonașe) și apoi transversal, creând cuburi minuscule care se gătesc rapid, sunt ideale pentru garnituri, supe fine (precum consommé), sosuri (ca concassé) și adaugă textură și aromă preparatelor), 10 gr. capere- tocate fin, 10 gr. cornichons-tocați fin, 1 linguriță muștar Dijon, o lingură ulei de măsline extravirgin, ½ linguriță sos Worcestershire, sare de mare fină, piper proaspăt măcinat/ Touch-uri moderne (opțional, alege 1–2): câteva picături de ulei de trufe/coajă de lămâie bio rasă foarte fin/maioneză de casă (½ lingură-pentru cremozitate)/chips de capere pentru textură/ microplante (decor)
Tehnică de chef:
1. Taie carnea la cuțit, foarte rece, în cuburi fine.
2. Amestecă separat condimentele + uleiul → emulsie.
3. Încorporează ușor carnea, fără a o zdrobi.
4. Modelează cu inel metalic.
5. Așază gălbenușul deasupra sau alături.
6. Finisează cu piper proaspăt și decor.
Rezultat: textură curată, gust profund, echilibru elegant.
Gramaje exacte: Polonez vs Francez (1 porție)
| Ingredient | Polonez
| Francez |
| ---------------- | ------------- | ---------------- |
| Carne vită |
150 g | 150 g |
| Gălbenuș |
1 | ½–1 |
| Ceapă / șalotă |
20–25 g ceapă | 10 g șalotă |
| Castravete murat | 20 g | 10 g (cornichon) |
| Capere |
10 g | 10 g |
| Muștar |
10 g clasic | 5 g Dijon |
| Ulei |
10–15 ml | 10 ml |
| Worcestershire |
opțional | 2–3 picături |
| Tabasco | ❌ | opțional |
| Servire |
pâine + unt | cartofi prăjiți |
Concluzie rapidă:
- Polonez = mai mult, mai acid, mai rustic
- Francez = mai puțin, mai fin, mai echilibrat
- Chef modern = tehnică + ingrediente premium + textură
Îți propun acum un tartar „signature” (Un "preparat signature" (sau "fel de mâncare emblematic/semnătură") este un fel de mâncare unic, specific unui restaurant, chef sau bucătar, care reflectă stilul, creativitatea și identitatea acestuia, de obicei servit ca specialitate casei), gândit ca într-un restaurant fine-dining: echilibrat, modern, dar ușor de făcut acasă.
Tartar „Signature” – vită & influențe mediteraneene + umami
Concept:
- eleganța franceză
- puritatea italiană
- un touch modern de chef
Ingrediente (2 porții):
- 300 g mușchi de vită foarte proaspăt- maturat
- 1 gălbenuș pasteurizat sau confit
- 1 șalotă mică (8–10 g)-tăiată brunoise
- 8 g capere-tocate fin
- 8 g cornichons, tocate foarte fin
- 1 linguriță muștar Dijon vechi
- 1 lingură ulei de măsline extravirgin premium
- ½ linguriță sos Worcestershire
- 2–3 picături sos de soia light (secretul umami)
- sare de mare fină
- piper negru proaspăt măcinat
- câteva picături de ulei de trufe
- coajă de lămâie rasă foarte fin
- parmezan maturat ras extrem de fin
- microplante sau rucola baby
1. Răcește bine carnea, cuțitul și bolul.
2. Taie carnea la cuțit, cuburi mici (nu pastă).
3. Amestecă separat: muștar, ulei, Worcestershire, soia.
4. Încorporează șalota, caperele și cornichons.
5. Adaugă carnea, amestecă delicat.
6. Potrivește de sare și piper.
7. Modelează cu un inel, pune gălbenușul deasupra.
8. Finisează cu ulei de trufe + coajă de lămâie.
Servire recomandată:
- cartofi prăjiți subțiri (stil belgian/francez)
- sau pâine prăjită cu unt sărat
- lângă: salată verde simplă
- aciditate controlată
- umami discret
- textură aerată
- gust lung, elegant
Hai să-ți dau acum rețetele complete pentru tartar englezesc și scoțian, exact ca la restaurant, cu ingrediente, gramaje și pași de preparare.
Tartar englezesc (British Steak Tartare):
Ingrediente (2 porții): 300 gr. mușchi de vită foarte proaspăt, 1 ou crud sau gălbenuș pasteurizat, 1 șalotă mică (10 g)-tocată fin, o linguriță muștar englezesc, ½ linguriță sos Worcestershire, 1 lingură ulei de măsline, sare de mare, piper negru proaspăt măcinat, opțional: câteva picături de ketchup sau sos HP/
Pentru servire: pâine prăjită sau cartofi prăjiți/ salată verde simplă
Mod de preparare:
1. Carnea se curăță de pielițe și se taie la cuțit,
cuburi fine.
2. Într-un bol, amestecă șalota, muștarul, Worcestershire și
uleiul.
3. Adaugă carnea și amestecă ușor, fără a zdrobi.
4. Potrivește de sare și piper.
5. Pune gălbenușul deasupra sau separat.
6. Servește imediat cu pâine sau cartofi prăjiți.
Caracteristică: gust blând, echilibrat, mai puțin acru decât cel francez sau polonez.
Tartar scoțian (Scottish Beef Tartare):
Ingrediente (2 porții): 300 gr. vită locală-maturată ușor, 1 gălbenuș pasteurizat, 1 ceapă verde (15 g)-tocată fin, o linguriță muștar Dijon, ½ linguriță sos Worcestershire, 1 lingură ulei de măsline sau unt clarificat, 1–2 picături whisky sau sherry (opțional), sare, piper negru proaspăt măcinat/
Pentru servire: pâine neagră sau de secară, unt sărat, murături locale (castraveți, ceapă, sfeclă)
Mod de preparare:
1. Carnea se curăță și se taie în cuburi mai mari,
rustic.
2. Amestecă ceapa verde, muștarul, sosul Worcestershire,
uleiul și whisky-ul.
3. Încorporează carnea delicat.
4. Potrivește de sare și piper.
5. Modelează porțiile, pune gălbenușul deasupra.
6. Servește cu pâine neagră, unt sărat și murături.
Caracteristică: rustic, gust natural al cărnii, textură mai mare și aromă subtilă de whisky.
Iată diferențele clare și esențiale dintre tartarul francez, polonez, englezesc și scoțian, puse față în față.
Tartar francez (Steak tartare):
- Stil: elegant, rafinat
- Gust: echilibrat, fin
- Textură: tocat fin, aerat
- Ingrediente-cheie:
- șalotă
- capere
- cornichons
- muștar Dijon
- Worcestershire / Tabasco
- gălbenuș (opțional)
- Servire:
- de obicei deja amestecat
- cartofi prăjiți sau baghetă
- Accent pe echilibru și tehnică
- Stil: rustic, puternic
- Gust: intens, acru, sărat
- Textură:foarte fin, aproape pastă
- Ingrediente-cheie:
- ceapă albă
- castravete murat
- muștar clasic
- ulei
- gălbenuș (aproape obligatoriu)
- Servire:
- ingredientele separat
- se amestecă la masă
- pâine cu unt
- Accent pe forță și cantitate
Tartar englezesc:
- Stil:simplu, „comfort food”
- Gust: blând, neutru
- Textură:fin spre mediu
- Ingrediente-cheie:
- ceapă sau șalotă
- muștar englezesc
- sos Worcestershire
- uneori ketchup sau sos HP
- ou (opțional)
- Servire:
- pâine prăjită sau cartofi
- rar foarte condimentat
- Accent pe simplitate
Tartar scoțian:
- Stil: rustic premium
- Gust: curat, natural
- Textură: cuburi mai mari
- Ingrediente-cheie:
- vită locală de calitate
- ceapă verde
- muștar
- Worcestershire
- uneori un strop de whisky
- Servire
- pâine neagră
- unt sărat, murături
- Accent pe calitatea cărnii
Tabel comparativ rapid:
| Caracteristică | 🇫🇷
Francez | 🇵🇱 Polonez | 🇬🇧
Englezesc | 🏴 Scoțian |
| -------------- | ------------ | ------------- |
-------------- | -------------- |
| Stil |
Elegant | Rustic | Simplu | Rustic premium |
| Gust |
Echilibrat | Intens | Blând | Natural |
| Aciditate |
Medie | Ridicată | Scăzută | Scăzută |
| Textură |
Fin | Foarte fin | Mediu | Grosier |
| Ou |
Opțional | Aproape mereu |
Opțional | Opțional |
| Focus | Rețetă | Condimente | Simplitate | Carnea |
Pe scurt:
Francez → rafinament
Polonez → intensitate
Englezesc → simplitate
Scoțian → calitatea cărnii
Iată acum rezumatul „one-page , clar.
DIFERENȚE ÎNTRE TARTAR : Francez | Polonez | Englezesc | Scoțian
I. TARTAR FRANCEZ (Steak tartare)
Stil:elegant, clasic de bistro
Gust: echilibrat, fin
Textură: tocat fin, aerat
Ingrediente-cheie: șalotă · capere · cornichons · muștar Dijon · Worcestershire/Tabasco · ou (opțional).
Servire: deja amestecat · cartofi prăjiți / baghetă
Focus: echilibru, tehnică
II. TARTAR POLONEZ
Stil: rustic, tradițional
Gust: intens, acru, sărat
Textură: foarte fin, aproape pastă
Ingrediente-cheie: ceapă albă · castravete murat · muștar clasic · ulei, ou (obligatoriu)/
Servire: ingredientele separate · se amestecă la masă · pâine cu unt
Focus: forță, condimente
III. TARTAR ENGLEZESC
Stil: simplu, „comfort food”
Gust: blând, neutru
Textură: fin → mediu
Ingrediente-cheie: ceapă/șalotă · muștar englezesc · Worcestershire · uneori ketchup sau sos HP · ou (opțional)/
Servire: pâine prăjită sau cartofi.
Focus: simplitate
IV. TARTAR SCOȚIAN
Stil: rustic premium
Gust: curat, natural
Textură: cuburi mai mari
Ingrediente-cheie: vită locală de calitate · ceapă verde · muștar · Worcestershire · uneori un strop de whisky
Servire: pâine neagră · unt sărat · murături
Focus: calitatea cărnii
COMPARAȚIE RAPIDĂ:
| Caracteristică | Francez
| Polonez | Englezesc | Scoțian |
| -------------- | ---------- | ------------- | ---------- |
-------------- |
| Stil |
Elegant | Rustic | Simplu | Rustic premium |
| Gust |
Echilibrat | Intens | Blând | Natural |
| Aciditate |
Medie | Mare | Mică | Mică |
| Textură |
Fin | Foarte fin | Mediu
| Grosier |
| Ou |
Opțional | Aproape mereu |
Opțional | Opțional |
| Accent |
Rețetă | Condimente | Simplitate | Carnea |
Alegere rapidă
Vrei rafinament → Francez
Vrei gust puternic → Polonez
Vrei ceva lejer → Englezesc
Vrei carne top → Scoțian
Dacă vrei mai cremos, dintre cele patru, cel mai
potrivit este tartarul francez, urmat de polonez. Iată explicația clară +
cum să obții cremozitatea maximă.
CEA MAI CREMOASĂ ALEGERE TARTAR FRANCEZ
- De ce e cel mai cremos: gălbenușul se amestecă în carne, muștar Dijon fin, ulei de măsline → emulsie, ingrediente tocate foarte fin/ Textură: catifelată, legată, onctuoasă
- Cum îl faci EXTRA cremos: folosește 1 gălbenuș la 120–150 g carne, adaugă ½ lingură maioneză de casă** (truc de chef), taie carnea extrem de fin, amestecă ingredientele lichide separat înainte
De ce: carnea e tocată foarte fin, gălbenușul este aproape obligatoriu, mult ulei/ Crema vine mai mult din **textură**, nu din emulsie/ Truc: mai puțină ceapă crudă, gălbenuș amestecat complet, nu doar deasupra
MAI PUȚIN CREMOASE
- Englezesc → mai uscat, mai simplu
- Scoțian → textură mare, accent pe carne
Cel mai cremos: francez
Cremos rustic: polonez
Nu pentru cremozitate: englezesc sau scoțian
Dacă vrei mai acru, alegerea clară este tartarul
polonez, urmat de tartarul francez (în variantă ajustată). Iată
explicația + cum să obții aciditate maximă.
CEL MAI ACRU =TARTAR POLONEZ
De ce este cel mai acru:mult castravete murat, ceapă crudă, muștar clasic (mai iute, mai acid), uneori oțet din murături/ Gust: puternic, tăios, intens.
Cum îl faci EXTRA acru: adaugă 1–2 lingurițe zeamă de murături, mai mult castravete murat, tocat foarte fin, ceapă albă, nu șalotă, muștar clasic, nu Dijon
A DOUA OPȚIUNE= TARTAR FRANCEZ
De ce: cornichons + capere, muștar Dijon, Worcestershire/
Truc de chef: câteva picături de oțet de șampanie sau zeamă de lămâie/ mai multe cornichons, mai puțin ulei/ Gust: acru *controlat, elegant
MAI PUȚIN ACIDE= Englezesc → aproape neutru/ Scoțian → foarte puțin acru
- Cel mai acru: 🇵🇱 polonez
- Acru elegantăechilibrat: francez
- Puțin acru:Englezesc
- Aproape deloc acru→ scoțian
- Vrei acru puternic? alege polonez
- Vrei acru fin? alege francez
- Cel mai simplu tartar este tartarul englezesc.De ce? Puține ingrediente, gust neutru, fără multe murături sau sosuri/Formula minimă: carne de vită foarte proaspătă+ sare+ piper+ puțin muștar+ câteva picături Worcestershire+ (ou – opțional)= Amesteci, mănânci. Fără complicații.
Spor la treabă!

0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Pentru siguranta postarilor proprietarul blogului isi rezerva dreptul de a modera comentariile dvs.Din start vor fi sterse comentariile Anonime.Va multumim pentru intelegere