Așa cum îmi place mie să spun, rețetele bune nu au nevoie de multe ingrediente, au nevoie de suflet și de o poveste bună în spate.
Astăzi vă spun povestea Kopanisti, brânza iute și obraznică din Mykonos, care te trezește mai bine decât o cafea grecească.
Povestea
Era o vară în Mykonos, din alea în care vântul, meltemi, îți ia pălăria de pe cap și ți-o duce tocmai în port. Mă așezasem la o tavernă mică, cu masă de lemn și față de masă în carouri alb-albastre. M-a întrebat grecul, cu zâmbetul pe buze:
„Vrei ceva să-ți deschidă pofta de mâncare?”
Și mi-a adus o farfurioară mică, cu o pastă rozalie, cu ulei de măsline deasupra și cu o lipie caldă alături. Am gustat o linguriță și... m-a lovit! Iute, sărată, acrișoară, cremoasă. Am tușit puțin, am râs, și am mai luat o linguriță. Și încă una.
„Ce-i asta?” l-am întrebat.
„Kopanisti, Papagheorghiu. Brânza noastră care mușcă!”
Așa am învățat eu că în Mykonos, brânza nu stă cuminte în frigider. Ea fermentează, se acrește frumos, se iuțește și devine Kopanisti. E ca o femeie grecoaică frumoasă: dulce la început, dar dacă o superi, te arde!
Acasă, la mine în bucătărie, am făcut-o în varianta de casă, fără să aștept luni de zile fermentarea. Și vă spun eu, iese la fel de bună, de-ți lingi degetele.
Ce îți trebuie, Pentru un castron bun, pentru 4 persoane flămânde:
- 300 gr. brânză feta bună, din cea ținută în saramură
- 100 gr. brânză de capră moale sau cremă de brânză
- 100 gr. iaurt grecesc gras, nu din cel 0%
- 1 ardei capia roșu, copt pe flacără sau în cuptor, curățat de pieliță
- 2 linguri ulei de măsline extravirgin
- 1 linguriță fulgi de chilli / boia iute / bukovo sau 3 linguri ardei iuți murați
- 1/2 linguriță piper negru proaspăt măcinat, mai mult, că așa trebuie
- 1 linguriță oregano uscat+1 linguriță frunze de mentă
- 1 linguriță oțet de vin alb sau 2 linguri suc proaspăt de lămâi
- 3 căței mici de usturoi, opțional
- Sare, doar dacă mai trebuie, că feta e deja sărată
Cum o facem, ca la carte:
1. Pregătim brânza
- Scurgem bine feta de saramură, o tamponăm cu un șervet. O rupem bucăți într-un castron mare. Adăugăm brânza de capră și iaurtul.
2. Zdrobim, nu mixăm prea mult
- Aici e secretul, dragii mei. Kopanisti adevărată nu e o cremă fină ca de cofetărie. O zdrobim cu furculița, cu putere, 3-4 minute, până devine o pastă groasă, cu mici bucățele. Dacă o faci la robot, o lași doar 10 secunde, să rămână textură. Vrem să simți brânza, nu să o faci piure de bebe.
3. Punem focul
- Tocăm mărunt ardeiul copt. Îl punem peste brânză, împreună cu fulgii de chilli/ardeii iuți, piperul negru, oregano, menta și oțetul. Turnăm uleiul de măsline, puțin câte puțin, și amestecăm.
Gustăm. Trebuie să te înțepe puțin limba. Dacă nu te înțeapă, mai pui chilli. Dacă te arde prea tare, mai pui o lingură de iaurt. Tu ești stăpânul iuțelii în casa ta!
4. O lăsăm să se împrietenească
- Acoperim castronul cu folie și îl punem la frigider cel puțin 2 ore, cel mai bine peste noapte. A doua zi, Kopanisti e alta: aromele s-au căsătorit, iuțeala s-a așezat, brânza s-a mai acrit frumos.
Kopanisti vs Tirokafteri - să nu le mai încurcăm, dragii mei!
- Aici greșesc mulți, și tavernele, și turiștii, și uneori chiar și grecii grăbiți. În meniu scrie Kopanisti, ți se aduce Tirokafteri. Sau invers. Și tu zici: „A, e tot aia!” Nu e tot aia!
- Deși tirokafteri și kopanisti sunt adesea confundate sau folosite ca sinonime în meniurile tavernelor, uneori împreună cu htipiti sau ktipiti, ele sunt două preparate grecești distincte ca origine, mod de preparare și gust.
Eu vă spun pe românește, ca Papagheorghiu, care-i diferența:
Pe scurt, ca să țineți minte:
- Tirokafteri te arde de la ardei.
- Kopanisti te arde de la fermentație.
- Tirokafteri e blândă, dulceagă, cremoasă, e prietena tuturor.
- Kopanisti e acrișoară, piperată, cu caracter, e brânza care te lovește și te face să mai ceri o linguriță, deși te-a ars.
Rețeta mea de mai sus e o însă Kopanisti de casă, un compromis bun. Are și ardei copt, ca Tirokafteri, dar are și iuțeala, aciditatea și caracterul de Kopanisti. Dacă o lași 2-3 zile la frigider, se apropie și mai mult de cea adevărată din Mykonos.
Cu ce o servim?
La mine în casă merge cel mai bine cu:
- Lipie caldă, pită grecească, unsă cu puțin ulei și pusă 1 minut pe grătar
- Roșii coapte, castraveți și măsline negre
- Lângă o bere rece, o retsina rece sau un ouzo, dacă ești curajos
- Sau, cum făcea grecul meu din Mykonos, ca meze, înainte de peștele la grătar
Secretele lui Papagheorghiu
- Nu folosi feta uscată, din pachet. Cea din saramură e mai cremoasă și mai acrișoară, exact cum ne trebuie.
- Piperul e sufletul. Kopanisti înseamnă, în grecește, „cea care te lovește”. Fără piper și chilli din belșug, e doar o brânză frecată.
- Nu o face în ziua în care o servești. Las-o o noapte la frigider, că a doua zi e de două ori mai bună.
- Dacă vrei varianta originală, din Mykonos, lasă amestecul 2-3 zile la frigider, într-un borcan închis, și gustă în fiecare zi. Se acrește, se iuțește, devine adevărată Kopanisti.
- Dacă în tavernă ți se aduce ceva dulce, roz și fin, să știi că ai primit Tirokafteri, nu Kopanisti. E bună și ea, dar nu te lăsa păcălit. Cere Kopanisti adevărată și vezi diferența!
Asta e tot, dragii mei. O brânză care mușcă, o poveste din Mykonos și o lipie caldă. Ce-ți mai trebuie?
Faceți-o și voi și spuneți-mi cum v-a ieșit. V-a ars limba sau ați mai cerut o porție?
Dar să vă povestesc despre kopanisti!
Kopanisti este o brânză picantă cu un gust picant, intens,
asemănător cu Roquefort și Munster-Géromé, dar și distinctă, deoarece nu are o
formă anume și este tartinabilă, având un bronz caracteristic și, uneori, o
culoare roz pal care se închide pe măsură ce se maturează. Cea mai faimoasă
dintre aceste brânzeturi este Kopanisti din insula Mykonos , urmată de cea din
insulele Tinos, Andros, Syros și Kythnos. Se găsește și în Astypalaea și Chios.
Brânza este considerată un lux, deoarece este nevoie de 100 de kilograme de
lapte pentru a produce doar 8 kilograme de brânză.
CUM SE PREPARĂ
- Se folosește un amestec de lapte de vacă, capră și oaie ,
cantitățile fiind ajustate în funcție de tipul de brânză: untoasă, acră, moale
sau dulce. Coagulul și zerul sunt separate, iar coagulul este lăsat să se
scurgă în cârpe. După ce sunt frământate cu sare, se lasă din nou să se scurgă.
Apoi sunt agățate într-un mediu umed până când se formează o peliculă subțire
de mucegai la suprafață. Brânza este frământată din nou pentru a distribui
uniform mucegaiul în brânză, în timpul procesului de maturare. Acest proces se
repetă de 3-4 ori.
- Acest proces, care durează de obicei 30-40 de zile, este
responsabil pentru gustul intens al brânzei. Se spune că și clima Cicladelor
joacă un rol, laptele produs în aprilie și mai fiind considerat cel mai bun
pentru fabricarea acestei brânzeturi. Este produsă în loturi mici în Ciclade,
dar și prin intermediul industriilor artizanale.
- Atunci când este preparată acasă, în Mykonos, insularii nu
pornesc întotdeauna de la lapte. Uneori, ca bază se folosește o brânză moale,
Tyrovolia , la care se adaugă puțină brânză veche de Kopanisti – „mama”, care
transformă rapid brânza de bază în Kopanisti. Cea mai bună brânză, potrivit
veteranilor, este cea care a fost expusă la puțin soare, deoarece accelerează
fermentația și întărește aroma.
Kopanisti este un partener ideal pentru Raki sau Ouzo ,
precum și pentru vinuri spumante dulci .
Poftă bună! Al vostru, Papagheorghiu