Despre Xenia si Hybris: Masura pe care am uitat-o-Parabasia - Cand omul isi uita masura-Nu exista om rau, exista doar om care si-a uitat masura

 

Despre xenia si hybris - acolo e tot miezul eticii grecești.

Sunt doua concepte care se opun perfect si se explica unul pe altul.

1. XENIA - ξενία - legea pragului

Nu e "ospitalitate" în sensul modern de a fi draguț. E o instituție sacră, cu ritual.

Zeus are două ipostaze care o păzesc:

1. Zeus Xenios - protectorul oaspeților
2. Zeus Hikesios - protectorul celor care cer adăpost

Orice străin care îți bate la ușă poate fi un zeu deghizat. De aia nu îl întrebi cine e. Întâi îi dai: baie, haine curate, mâncare și băutură - fară întrebari, adapost si daruri, iar abia la final îl întrebi cum îl cheamă și ce vrea.

Și relația e reciprocă si pe viață. Oaspetele nu trebuie sa abuzeze, sa fure, sa seducă nevasta gazdei, să ceară prea mult. Gazda nu trebuie să facă rău oaspetelui, să îl jefuiască, să îl umilească.

În Odiseea ai toate variantele:

1. Xenia perfecta: Nestor, Menelaos, Alcinous si Arete - îl primesc pe Odiseu ca pe un rege, deși e un nimeni naufragiat.
2. Xenia violată ca gazdă: Polifem. Odiseu vine și cere regulile sfinte: "ne-am așteptat la xenia". Polifem râde și îi mănâncă oamenii. Pentru asta va fi orbit - pedeapsa e divină, nu umană.
3. Xenia violată ca oaspeți: Petitorii. Stau de 3 ani în casa lui Odiseu, mănâncă averea lui, curtează nevasta gazdei absente. Și Paris - fură pe Elena, soția gazdei sale Menelaos, după ce a fost primit în casa lui. De aici pornește întreg razboiul Troiei.

Violarea xeniei nu e o greseala de maniere. E ruptura contractului cosmic.

2. HYBRIS - ὕβρις - depașirea măsurii

Dacă xenia e ordinea, hybris e dezordinea.

Grecii nu credeau în păcatul originar. Credeau în metron - măsura. Fiecare om, fiecare muritor are o masură dată de zei. Să fii frumos, bogat, puternic - e ok, atâta timp cât știi că esti muritor.

Hybris e momentul când uiți. Când crezi că ești zeu. Când zici "eu pot mai mult decât mi-e îngăduit".

Definiția clasica: aroganța extrema care te face sa tratezi pe alții ca si cum nu ar avea valoare, pentru că te crezi deasupra legii umane si divine.

Exemple de hybris pur:

1. Xerxes care pune sa fie biciuită marea pentru ca i-a distrus podul
2. Arachne care spune că țese mai bine ca Atena
3. Niobe care spune ca e mai bună mamă decât Leto

3. Legatura - PARABASIA

Si aici se leagă.

Parabasia - παραβασία = trecerea dincolo, călcarea peste linie, transgresiunea.

Violarea xeniei este FORMA SUPREMA de hybris.

De ce? Pentru că:

1. Xenia este metron-ul relațiilor umane. Hybris este parabasia acelui metron.
2. Când încalci xenia, nu faci doar o faptă rea. Arăți ca tu nu mai recunosti nici o lege deasupra ta. Te pui in locul lui Zeus. Zici: "Eu decid cine merită ospitalitate și cine nu. Eu decid daca îl omor pe oaspetele din casa mea."

E exact ce fac petitorii in Odiseea lui Homer. Ei cred ca, pentru ca Penelopa nu are bărbat acasă, casa e a lor. E hybris. Au depășit masura omenească.

Și mecanismul pedepsei e mereu același în mitologia greaca, în mai mulți pași:

Koros -> Hybris -> Ate -> Nemesis -> Tisis

1. Koros - saturația, ai prea mult
2. Hybris - din saturație te crezi zeu si încalci legea[xenia]
3. Ate - orbirea minții trimisă de zei, nu mai vezi ca gresești
4. Nemesis - razbunarea divina, indignarea dreapta
5. Tisis - plata, pedeapsa

Polifem are koros [e puternic, nimeni nu ii face nimic], face hybris [manâncă oaspeții], intră în ate [crede că nimeni nu îl poate pedepsi], vine Nemesis, și Tisis.[Odiseu][orbirea]

1. De aia pentru greci, un om care respecta xenia nu e doar "politicos". E un om care își cunoaște măsura. Un om - cumpătat.
2. Un om care încalcă xenia e deja pierdut. Nu pentru că l-au prins oamenii, ci pentru că și-a ieșit din măsura umană și zeii trebuie să îl readucă înapoi.

In Grecia antica toate astea  nu avea un nume juridic separat ca "furt" - încalcarea xeniei era considerată direct asebeia / ἀσέβεια = impietate / sacrilegiu față de Zeus Xenios.

Zeus Xenios era garantul divin al ospitalității. Să încalci xenia, fie ca gazdă [ca Polifem care își mănâncă oaspeții], fie ca oaspete [ca Paris care fură nevasta gazdei sale Menelaos, sau ca pețitorii din palatul lui Odiseu] - era o ofensă directă împotriva ordinii divine, nu doar împotriva omului.

De aia în texte o găsești numita in 3 feluri, în funcție de context:

1. asebeia - crima religioasă, nelegiuire față de zei - e termenul juridic din Atena
2. hybris - aroganța extremă, depășirea masurii omenești
3. parabasia / violarea xeniei - în limbaj homeric, pur și simplu "încalcărea legii ospitalității"

Pentru greci era considerată una din cele mai grave fapte posibile - pentru că se baza pe încredere reciprocă și era protejată chiar de Zeus.

LIMBA DE VITĂ cum o făcea Linica, mătușa mea - Secretul pe care nu ți-l spune nimeni! Rețeta care se topește în gură + varianta de Revelion cu hrean

Limba de vită fiartă corect e cea mai fragedă carne de vită. Secretul e fierberea 2,5-3 ore până intră furculița ușor și curățarea cât e caldă.

 

Povestea prepararului cu limbă de vită

La noi în casă, mâncarea cu limbă de vita nu era o mancare oarecare. Era mancarea de Duminica, cand veneau musafirii.

Îmi amintesc cum mătușa Linica o punea de cu seara la înmuiat în apă rece cu puțin oțet, "ca să iasă tot amăruiul din ea". Dimineața, toata casa mirosea a supă - morcov, țelina, ceapa, foi de dafin si piper boabe. Fierbea încet, 2-3 ore, până când furculița intra singura in ea. Apoi o scotea fierbinte și îi trăgea pielița groasă, dintr-o singură mișcare, ca pe o manușă. 

Linica zicea mereu: "Cine știe să facă limba, știe să gatească orice." Pentru ca e o carne care te învață rabdarea. Daca te grabești, rămâne ațoasă. Daca ai rabdare, se topeste in gura.

Astazi e considerată delicatesă, dar pe vremuri era mâncarea înțeleaptă a gospodarului - nu se arunca nimic.

Ce spun medicii?

Medicii nutriționiști o laudă și atrag atenția în același timp:

De ce e bună: e extrem de bogată în fier ușor asimilabil, zinc, vitamina B12 și colagen. O singură porție iți acoperă necesarul de B12 pentru o săptămână. E excelentă pentru anemie și pentru imunitate.

La ce sa fim atenti: fiind un mușchi foarte vascularizat, are colesterol destul de mare și purine. Nu e recomandată în exces pentru cei cu gută, colesterol mărit sau probleme renale. Secretul e porția mică și gătită corect - fiartă, nu prăjită.

 

Rețeta: Limbă de vită cu măsline și sos de roșii - Rețeta clasică

Asta e rețeta de suflet, cea care nu dă greș niciodată.

Ingrediente:

Pentru fiert:

1. O limbă de vită de aprox. 1 - 1,2 kg.
2. 2 morcovi, 
3. O ceapă mare, 
4. O radacina de patrunjel,
5. O țelină mică, 
6. 2-3 foi de dafin, 
7. piper boabe

Pentru sos:

1. +3-4 cepe
2. 300 ml. suc de rosii gros sau rosii pasate
3. 150 gr. masline negre sau Kalamata, fara sâmburi
4. 2 căței de usturoi, 
5. 2 linguri ulei
6. sare, piper, cimbru, patrunjel verde

Mod de preparare:

1. Fierberea - pasul cel mai important:

• Spală bine limba și rade-o usor cu lama cuțitului. Pune-o în apă rece cu sare la foc mic. Cand începe să spumeze, ia spuma. Abia apoi adaugă morcovii, ceapa, pătrunjelul rădacină și țelina. Lasă să fiarbă încet 2,5 - 3 ore. E gata când pielița care o acoperă se desprinde ușor. 
• Scoate-o, las-o 5 minute să se racorească si curăț-o fierbinte de pieliță. Nu o lăsa să se racească complet ca se curață greu. Zeama în care a fiert nu o arunca - e baza de aur pentru sos.

2. Sosul:

• În uleiul încins călește ceapa tocată marunt până se înmoaie. Adaugă usturoiul si o lingura de pastă de ardei daca ai. Pune feliile de limbă tăiate de 1 cm. grosime si stinge totul cu 2 polonice din zeamă strecurată în care a fiert limba. 
• Adaugă foile de dafin, cimbrul, sucul de roșii si măslinele. Mai lasă să fiarba împreună 15 minute, sa se îmbine gusturile.

3. Servirea:

• La final, presară patrunjel verde tocat. Merge perfect cu piure de cartofi sau cu mămăliguță calda.

Sfat de la bunica: Daca vrei sa fie si mai frageda, pune 15 cl de otet in apa de inmuiat si las-o o ora inainte de fiert. Scoate orice miros si o fragezeste. 

Îți dau rețeta mai jos cea mai curată și mai iubită de Revelion - Limba de vită fiartă cu hrean.

Limba de vită cu  hrean este cea mai fragedă rețetă din vită, dacă știi 2 secrete: fierbere lungă de 2,5-3 ore și curățarea cât e fierbinte.

E rețeta boierească de duminică, cu sos alb cremos din zeama în care a fiert limba, smântână grasă și hrean ras. Se servește cu piure sau cartofi natur și e mai fină decât orice friptură.

Mai jos ai rețeta pas cu pas, exact cum o făcea mătușa Linica.

E rețeta boierilor de pe vremuri. Fără prăjeli, fără sosuri grele. Doar carne, legume și răbdare.

Povestea ei

• De Anul Nou, la noi nu lipsea niciodată limba cu hrean de pe platoul rece. Mama o fierbea cu o zi înainte și o lăsa la presat peste noapte între două funduri de lemn, cu o greutate deasupra. A doua zi o tăia felii subțiri, perfecte, lucioase ca mătasea.
• Se servea rece, cu hrean ras proaspăt amestecat cu puțin oțet și miere, și cu sfeclă roșie coaptă. 
• Tata zicea că e "aperitivul care îți curăță sângele după toate de pe masa de Revelion cum ar fi: cârnații și piftiile".

Și chiar avea dreptate.

Ingrediente pentru fiert:

1. O limbă de vită (1-1,3 kg)
2. O lingură mare de sare grunjoasă
3. 2 morcovi
4. Un păstârnac
5. O ceapă întreagă cu coajă (dă culoare aurie)
6. O țelină mică
7. 3 foi de dafin, 1 linguriță piper boabe, 3-4 cuișoare
8. 50 ml. oțet de mere (opțional, pentru fragezire)

Pentru servit:

1. Hrean proaspăt ras - 100 gr.
2. O linguriță oțet, 
3. O linguriță miere, 
4. puțină sare
5. 2-3 linguri smântână sau maioneză de casă (dacă vrei sosul mai fin)
6. Sfeclă roșie coaptă sau murată

Mod de preparare:

1. Pregătirea:

• Spală limba foarte bine. Freac-o cu sare grunjoasă și las-o 30 de minute. Clătește-o. Pune-o într-o oală mare cu apă rece cât să o acopere bine și oțetul. Las-o 1 oră. Aruncă apa asta.

2. Fierberea lentă:

• Pune apă curată, 4-5 litri, cu sare. Adaugă limba. Foc mic. Ia spuma mereu în primele 20 de minute, altfel se face zeama tulbure.
• Când nu mai face spumă, adaugă toate legumele și condimentele. Acoperă cu capac și lasă să fiarbă mocnit 3 ore. Nu fierbe în clocot mare.

• Verifici: bagi furculița în partea cea mai groasă. Dacă intră ușor și pielea se ridică singură, e gata.

3. Secretul de Revelion - decojirea și presarea:

• Scoate limba fierbinte pe un fund. Opărește-ți mâinile puțin cu apă rece și trage pielea groasă cât e fierbinte. Pleacă toată, dintr-o bucată. Dacă o lași să se răcească, nu mai pleacă.
• După ce ai curățat-o, pune-o între două funduri de lemn, cu o oală cu apă de 2 kg deasupra. Las-o la rece, la frigider sau pe balcon, până a doua zi. Se presează, se întărește și se poate felia subțire.
• Păstrează zeama - e cea mai bună supă de vită, faci cu ea o supă cu găluște a doua zi.

4. Sosul de hrean:

• Rade hreanul pe răzătoarea mică (deschide geamul!). Amestecă-l imediat cu oțet și miere ca să nu se înnegrească. Adaugă smântâna și un praf de sare. Dacă vrei sos roz, rade și puțină sfeclă coaptă în el.

Taie limba felii subțiri de 3-4 mm și servește-o rece, cu sosul de hrean alături.

E perfectă pentru cei cu stomac sensibil, pentru anemie și e mult mai slabă decât varianta cu sos - o felie are proteine pure, colagen și aproape deloc grăsime.

Spor!

Când Franța se întâlnește cu lămâia din livadă... 🍋🇫🇷🇷🇴 TARTE AU CITRON - TARTA CU LĂMÂIE care miroase a vacanță în Provence!

Tarte au Citron - Tartă franțuzească de lămâie

Desertul care se topește în gură, ca la patiseriile din Paris

Asta este o  rețeta clasică franceză - crustă fragedă, untoasă și cremă de lămâie mătăsoasă, acrișoară și catifelată. Se face ușor și e și mai bună a doua zi.

Timp: 30 minute pregătire + 2 ore la rece / 30 minute coacere

Pentru: o tartă de 24 cm., 8 felii

Ingrediente:

Pentru crustă (Pâte Sucrée):

1. 200 gr. făină albă
2. 100 gr. unt rece, nesărat, tăiat cubulețe
3. 50 gr. zahăr
4. 1/2 linguriță sare
5. 2 gălbenușuri

Pentru crema de lămâie (Lemon Curd):

1. 4 ouă mari
2. 150 gr. zahăr
3. 120 ml. suc proaspăt de lămâie (cam 2-3 lămâi)
4. coaja rasă de la 2 lămâi bio (neapărat!)
5. 50 gr. unt
6. 100 ml. smântână lichidă pentru frișcă (min 30%)

Cum se face - pas cu pas:

1. Crusta:

• Amestecă făina cu zahărul și sarea. Pune untul rece și frământă repede cu degetele sau la robot până devine ca un nisip grosier. Adaugă gălbenușurile, strânge aluatul într-o bilă, aplatizează-l disc și învelește-l în folie. La frigider 30 de minute - e secretul să nu se strângă la copt.

• Întinde-l pe masă cu făină și așază-l în forma de tartă. Înțeapă cu furculița, bagă din nou la frigider 30 minute.
• Coacere oarbă: pune hârtie de copt și boabe / fasole uscată peste. 180°C - 15 minute cu greutăți, apoi scoate-le și mai coace 10 minute până e aurie. Lasă să se răcească complet.

2. Crema:

• Într-o cratiță, pe foc MIC, amestecă ouăle, zahărul, sucul și coaja de lămâie cu telul. Amestecă continuu, nu te opri! În 5-7 minute se îngroașă și lasă dâră pe lingură. Ia de pe foc, adaugă untul și amestecă până se topește, apoi toarnă smântâna lichidă.
• Trece crema prin sită fină - așa devine perfect netedă, fără coji sau mici cocoloașe.

3. Asamblarea:

• Toarnă crema caldă în crusta rece. Netezește. Bagă la cuptor la 160°C doar 10-12 minute, până când mijlocul e închegat dar încă tremură ușor ca o panna cotta.
• Lasă la temperatura camerei, apoi la frigider minim 2 ore. Ideal peste noapte.

Secretele lui Papagheorghiu:

1. Lămâile: Folosește lămâi bio, neceruite. Gustul e în coajă!
2. Foc mic: Dacă dai foc mare, faci omletă dulce, nu cremă. Răbdare.
3. Crustă crocantă: Unge crusta coaptă cu un pic de albuș și bag-o 2 minute la cuptor. Face barieră și nu se înmoaie.
4. Servire: Pudrează cu zahăr pudră, o lingură de frișcă sau coajă de lămâie confiată.
5. Merge perfect cu o cafea grecească.
6. Se păstrează 3 zile la frigider, acoperită ușor.

Spor!

SCOICI & PILAF - Odiseea unui Bob de Orez de la Marea Neagră la Marea Egee

Aici sunt mai multe școli mari -de gătit scoic,  diferite între ele:

1. Grecească - Μυδοπίλαφο

• Asta e cea mai apropiată de pilaful nostru românesc. Se face cu orez Carolina, cu ouzo și roșii.

Ingrediente 4 porții:

1. 1 kg. midii cu cochilie (sau 500 gr. miez curățat)
2. 250 gr. orez Carolina / cu bob rotund
3. O ceapă mare tocată
4. 2 fire ceapă verde
5. Un ardei verde mic tocat
6. 2 căței usturoi
7. 6 roșii cherry tăiate pe jumătate
8. 60 ml. ulei măsline extravirgin
9. 60 ml. ouzo (secretul grecesc - poți înlocui cu vin alb sec)
10. 500 ml. apă fierbinte sau zeamă de la midii
11. zeama de la o lămâie, mărar proaspăt, sare, piper
12. opțional: ardei iute mic

Cum se face:

• Spală bine midiile, aruncă cele care sunt deschise.
• Pune-le 3 minute la abur cu 100 ml. apă până se deschid.
• Scoate miezul, păstrează zeama strecurată.
• Într-o cratiță largă, călește ceapa, ceapa verde, ardeiul și usturoiul în ulei 3-4 minute.
• Adaugă orezul, amestecă 1 min să se îmbrace în ulei.
• Stinge cu ouzo - lasă să se evapore. Pune roșiile cherry.
• Toarnă apa fierbinte + zeama de la midii. Fierbe la foc mic, capac, 12-14 minute fără să amesteci prea mult.
• Când orezul e aproape gata, pune midiile înapoi, zeama de lămâie, mărarul și piper.
• Amestecă ușor, stinge focul, lasă 5 minute acoperit.

Iese cremos, ușor acrișor, cu aromă de mare + anason de la ouzo.  

2. Italiană - RISO CON COZZE / Risotto alla tarantina

• Italianii îl fac mai mult ca un risotto, fără ouzo, cu vin alb și pătrunjel.

Ingrediente 4 porții:

1. 1 kg. midii
2. 300 gr. orez Arborio sau Carnaroli (pentru risotto)
3. O ceapă mică, 2 căței usturoi
4. 150 ml. vin alb sec
5. 800 ml.
6.  supă de pește sau apă fierbinte
7. 400 gr. roșii cuburi (passata rustică) - opțional, varianta roșie din Puglia
8. ulei măsline, pătrunjel mult tocat, fulgi chili
9. unt 20 gr. + parmezan 20 gr. (opțional, italienii din sud nu pun la fructe de mare)

Cum se face:

• Deschide midiile la fel ca mai sus, păstrează zeama.
• Călește ceapa și usturoiul în ulei. Adaugă orezul, prăjește 1 min.
• Stinge cu vin alb, lasă să se evapore.
• Dacă îl vrei roșu (tarantina): pune roșiile acum. Dacă îl vrei alb (veneziano): sari peste roșii.
• Începe să torni supă + zeamă de midii câte un polonic, amestecând constant, 16-18 min. Risotto trebuie să rămână "all'onda" - să curgă.
• La final adaugi midiile, pătrunjel, chili și untul.
• Capac 2 minute.

Diferența:

1. Grecescul = pilaf uscat, pufos, cu ouzo/lămâie/mărar
2. Italianul = cremos, legat, cu vin alb/pătrunjel, mai "sos"

Dacă ai midii congelate fără cochilie, merg perfect ambele variante, doar scurtezi timpul - le pui în ultimele 3 minute.

Tu  ce ai? Midii proaspete cu cochilie sau miez congelat? Îți spun exact timpii să nu le faci cauciuc.

Da, mai am 3 variante care ies super și sunt diferite de cele 2 clasice:

3. Pilaf dobrogean cu midii - varianta noastră românească

Cea mai simplă, fără vin/ouzo.

• 1 kg. midii, 250 gr. orez, un morcov ras, o ceapă, un ardei kapia, bulion o lingură

• Călești legumele, pui orezul, 750 ml. apă cu zeamă de la midii, la cuptor 20 minute la 180°. La final unt și mărar. Iese ca la cherhanaua din Jurilovca.

4. Pilaf negru cu midii - italian modern

• 300 gr. orez negru Venere, midii, creveți 200 gr., usturoi, vin alb, pătrunjel

• Orezul negru se fierbe separat 35 minute (nu e risotto), apoi îl amesteci cu midiile trase rapid la tigaie cu usturoi și chili. Foarte instagramabil și nu se terciuieste.

5. Kritharoto cu midii - grecesc cu orzo

În loc de orez, folosești paste orzo / kritharaki (ca în Grecia la taverne).

• 250 gr. orzo, 1 kg. midii, roșii, ouzo, busuioc

• Faci exact ca la mydopilafo, doar că orzo absoarbe mai bine sosul și iese ca un risotto mai dens.

Spor!

Γαλακτομπούρεκο Κατερίνης - Galaktoboureko din Katerini! 🇬🇷

Asta e Γαλακτομπούρεκο Κατερίνης - Galaktoboureko din Katerini! 🇬🇷.E unul din cele mai iubite deserturi grecești - un fel de plăcintă cu foi și cremă.Este în formă de plăcintă rotundă, rumenă, lucioasă, făcută cu foi de plăcintă (phyllo) încrețite

Înăuntru e cremă groasă de griș cu lapte, ouă, vanilie - ca o budincă.

Deasupra e însiropată bine cu sirop de zahăr + lămâie + miere, iar lacsfârșit lucește caramel.

Se numește "galakto" = lapte, "boureko" = plăcintă. Textura e: foi crocante afară, cremă moale și parfumată înăuntru. Se mănâncă caldă sau rece, e vis - de aia poți spune "This is a dream....."Αυτό είναι ένα όνειρο...."„Aceasta este un vis...”

E din zona Katerini, la poalele Muntelui Olimp, e desert dulce însiropat, pentru zei.

Ai gustat vreodată? Merită făcut și ăsta zic eu Papagheorghiu!

 Vă dau rețeta autentică Galaktoboureko Katerinis - varianta rotundă:

🥧 GALAKTOBOUREKO KATERINIS:Pentru o tavă rotundă 36-38 cm sau dreptunghiulară 38x28 cm.

Ingrediente:

Pentru cremă:

1. 2 litri lapte integral
2. 200 gr. zahăr
3. 200 gr. griș fin
4. 4 ouă + 2 gălbenușuri
5. 60 gr. unt
6. 1 lămâie - coaja
7. 2 păstăi vanilie sau 2 lingurițe extract
8. Un baton scorțișoară

Pentru foi:

1. Un pachet foi de plăcintă (12-14 foi)
2. 200 gr. unt topit

Pentru sirop (trebuie rece!):

1. 700 gr. zahăr
2. 500 ml. apă
3. Un baton scorțișoară
4. 2 jumătăți de lămâie stoarsă

Mod de preparare:

1. Siropul - prima dată, să se răcească:

• Pune zahărul, apa, scorțișoara și lămâile într-o cratiță. Amestecă până fierbe, apoi NU mai amesteca. Lasă 5 minute la fiert, scoate lămâile și lasă să se răcească complet.

2. Crema:

• Pune deoparte o cană de lapte și jumătate din zahăr
• Restul de lapte + restul de zahăr + coaja de lămâie + scorțișoara pe foc să se încălzească
• Într-un bol mare bate ouăle + gălbenușurile spumă, adaugă vanilia și zahărul pus deoparte, mai bate
• Adaugă grișul și cana de lapte rece
• Toarnă 2 căni de lapte cald peste ouă, amestecând continuu să nu se facă omletă
• Toarnă tot înapoi în cratiță și fierbe amestecând până se îngroașă ca o budincă groasă
• Ia de pe foc, pune 60 gr. unt, amestecă. Scoate scorțișoara. Acoperă cu folie direct pe cremă să nu facă coajă.

3. Montarea - stil Katerini rotund:

• Unge tava rotundă cu unt topit
• Pune 7 foi în formă de raze de soare, ungi FIECARE foaie cu unt și lași marginile să atârne afară din tavă
• Toarnă crema răcorită în mijloc
• Împăturește marginile foilor peste cremă
• Pune deasupra încă 5 foi, ungând fiecare cu unt
• Bagă marginile frumos înăuntru cu o spatulă
• Crestează ușor deasupra în porții (nu tăia până jos!)
• Toarnă restul de unt topit deasupra să intre în tăieturi
• Stropește cu puțină apă cu mâna să nu se umfle urât

4. Coacerea:

• Cuptor 180°C, funcția clasică sus+jos, pe raftul cel mai de jos, 1 oră până e auriu închis, ca în video.

5. Secretul:

• Când scoți plăcinta FIERBINTE din cuptor, torni încet siropul RECE peste ea, cu lingura, mai ales pe margini. Se aude sfârâitul!

• Las-o să se răcească COMPLET înainte să tai, altfel curge siropul.

Spor!

Mâncarea lui Poseidon - Rețeta de 2000 de ani găsită scrisă în piatră" : Lipia cu miere și ton pe care grecii o ofereau zeilor MĂRII

Gustul pe care străbunicii noștri îl puneau pe altarul zeilor-De la altarul lui Poseidon, direct în bucătăria ta 🇬🇷

Vorbim astăzi despre faimoasa prăjitură sacră Popanon -deoarece am găsit rețeta originală documentată în calendarul sacru atenian din secolul I d.Hr., inscripționată în piatră.

Ce este Popanon?

Popanon kathemenon era prăjitura plată oferită special zeului mărilor, Poseidon, dar și lui Kronos, Apollo și Artemis.

Grecii antici nu aveau un singur tip de prăjitură sacră, ci zeci - fiecare zeu avea prăjitura lui, cu formă și ingrediente specifice. Filozofi ca Platon și Pitagora promovau deja ofrandele pure din grâu și miere în locul sacrificiilor de animale.

Popanon era cea mai modestă dintre ele:

• 2 ingrediente de bază: făină de grâu/speltă + brânză moale
• Formă: turte plate, rotunde, de 7-8 cm, groase de 0,5 cm
• Mărimea era reglementată prin lege: o măsură întreagă de făină (choinix)

Existau 2 variante: 

1. cea plată (pentru Poseidon) 
2. și popanon polyomphala - cu moțuri/bumbi deasupra, pentru Zeus

De ce turtă plată pentru Poseidon?

•  Pentru că Poseidon nu voia lingușeli elaborate. O turtă simplă lângă pește proaspăt din mare însemna: "Știm cine stăpânește marea și îți mulțumim".

Tradiția s-a păstrat până azi: amphiphon-ul pentru Artemis era o plăcintă rotundă cu lumânări mici deasupra - strămoșul tortului aniversar de azi cu lumânări.

Nota lui Papagheorghiu: fără miere e ca o lipie sărată densă cu brânză. Cu miere caldă și mac, devine ceva cu adevărat special.

REȚETA - Popanon + Ton marinat - Ofranda lui Poseidon. Rețetă istorică, reconstituită după surse antice. INGREDIENTE:

Pentru Popanon (8 bucăți):

1. 1 cană (130 gr.) făină de speltă - ideal istoric, sau făină albă de grâu
2. 1/2 cană (120 gr.) Anthotyro proaspăt sau Myzithra proaspătă sau brânză moale de capră
3. 3 linguri apă, adăugată treptat
4. 1/4 linguriță sare de mare
5. 1 lingură ulei de măsline pentru tavă

Pentru finisat:

1. 1/2 cană (120 ml.) miere încălzită ușor până devine fluidă
2. O linguriță semințe de mac

Pentru Ton:

1. 350 gr. ton proaspăt, bucată groasă de 2,5 cm - ton roșu sau yellowfin de calitate
2. O linguriță sare de mare grunjoasă
3. 2 linguri ulei de măsline pentru prăjit
4. 4 crenguțe de cimbru sălbatic proaspăt pentru decor

🐟🇬🇷.De ce tocmai ton cu Popanon:

Tonul era PEȘTELE lui Poseidon în Grecia Antică! 

Tonul roșu migra prin Marea Egee în bancuri uriașe de mii de bucăți. Grecii vedeau asta ca pe un dar direct de la Poseidon. Când venea tonul, era sărbătoare - când nu venea, era semn că Poseidon e supărat.

În calendarul sacru atenian din sec. I d.Hr. (inscripționat în piatră!), ofranda oficială pentru Poseidon era scrisă exact așa: pește proaspăt din mare + turte plate Popanon. Pește din domeniul lui, turtă din pământ.

Grecii nu puneau sare și condimente multe - doar sare de mare grunjoasă și ulei de măsline, plus prăjit 90 secunde pe foc iute, interior roz. Exact cum îl faci și azi la tavernă în Grecia.

Și azi în Grecia? Da, tonul e peste tot, dar altfel:

• Ton - în salate, pe grătar, în conserva de casă cu ulei de măsline și lămâie
• În insule precum Alonissos și Kalymnos încă se fac "tonul la borcan" după rețeta bunicii
• La restaurantele pescărești autentice, dacă întrebi de "oferta lui Poseidon" (ton + pâinică cu miere), pescarii mai în vârstă încă știu despre ce vorbești

Deci rețeta cu ton + Popanon cu miere nu e invenție modernă - e o ofrandă veche de 2000 de ani pe care o și mănânci după. Grecii o lăsau pe altar, zeul "mânca" fumul și mirosul, iar ei mâncau peștele și turtele la ospățul comun.

MOD DE PREPARARE:

Popanon:

1. Încinge cuptorul la 190°C. Unge o tavă cu uleiul de măsline.
2. Amestecă făina cu sarea. Adaugă brânza și frământă cu mâinile până se încorporează. Aluatul va părea destrămat la început. Adaugă apa câte o lingură, până obții o bilă fermă, ușor lipicioasă. Nu frământa excesiv.
3. Învelește în ștergar și lasă 15 minute să se odihnească - făina trebuie să se hidrateze ca să-și țină forma.
4. Împarte în 8 bile egale. Presează fiecare în disc de ∼7-8 cm diametru și 0,5 cm grosime. Dacă ai ștampile mici cu logo, presează un pește sau un trident - modelul rămâne după coacere.
5. Coace 15-18 minute până marginile sunt ușor aurii și suprafața uscată la atingere. Scoate-le cât sunt încă moi în centru - se întăresc la răcire.

Important: Cât sunt calde, toarnă generos mierea caldă și presară mac. Dacă  pui mierea când sunt reci, nu se absoarbe.

Tonul:

1. Tamponează tonul până e complet uscat. Presează sarea grunjoasă bine pe ambele părți. Lasă 10 minute la temperatura camerei, neacoperit.
2. Încinge uleiul în tigaia cea mai grea pe care o ai, la foc maxim, până începe să fumege ușor. Tigaia TREBUIE să fie încinsă, altfel tonul fierbe, nu se rumenește.
3. Pune tonul, nu-l mișca. Prăjește 90 secunde. Întoarce o singură dată. Mai prăjește 60-90 secunde. Exteriorul trebuie să fie maro închis, interiorul roz-roșu intens.
4. Scoate imediat, lasă 2 minute pe tocător. Taie felii groase contra fibrei. Așează pe platou de lemn lângă popanon. Pune cimbru deasupra și un fir subțire de ulei de măsline.

Sfat de servire antică: 

• Pune totul pe o scândură întunecată sau piatră, ca un altar. Popanon fără miere e aperitiv sărat, cu miere e desert.

Sursa rețetei: Calendarul sacru atenian sec. I d.Hr. + Eats History / GreekReporter

Spor!

Despre ce doar grecii înțeleg

 

🇬🇷 LUCRURI PE CARE DOAR GRECII LE ÎNȚELEG 💙

Dacă ai crescut cu o Yiayia în bucătărie, știi exact despre ce vorbesc...

1. Yiayia ta crede că mori de foame - chiar dacă tocmai ai mâncat 3 porții 😂

2. Ulei de măsline pe ABSOLUT TOT. Și când zic tot, chiar e TOT.

3. Dacă spui că te-ai săturat, înseamnă că mai mănânci o porție.

4. Mamele grecoaice care strigă de la balcon - le aude tot cartierul!

5. "Nu-mi place niciunul dintre prietenii tăi" - clasic de la mama grecoaică.

6. Dacă ai peste 30 și nu ești căsătorit, ești... prea bătrân! ⏰

7. Brânza feta face TOTUL mai bun. Punct.

8. Frappé vara, cafea grecească iarna - ritual sfânt. ☕

9. Nopți lungi de vară, muzică tare, companie bună 🎶

10. Ne mai certăm, dar familia e TOTUL. ❤️

11. Mândrie pentru istoria, credința și moștenirea noastră - 3000 de ani nu se uită.

12. Viața grecească. Pur și simplu.

Familie • Credință • Mâncare • Libertate • Filotimo

Asta nu e doar o listă. E ADN-ul nostru. E mirosul de sarmale în foi de viță al Yiayiei, e uleiul de măsline din satul bunicilor, e ochiul albastru de la oglinda mașinii, e Acropolele care ne amintește cine suntem.

Tu câte bifezi din 12? Scrie-mi în comentarii care e preferatul tău! 👇

🇬🇷💙 Ζήτω η Ελλάδα!

Sursa: Hellenic Pride

#Grecia #LucruriPeCareDoarGreciiLeInteleg #HellenicPride #ViataGreceasca #Yiayia #Filotimo #FamilieGreaca #GreciaMea #DiasporaGreaca #Elada #Santorini #Acropole #Feta #UleiDeMasline

AM FĂCUT INIMA DE LA BURRATA ACASĂ! 3 ingrediente, 10 minute și curge ca o lavă albă-DAR AM PUS ȘI LĂMÂIE ÎN INIMA DE BURRATA! 🍋

Italianul mi-a zis: "Nu o ține la frigider, mănânc-o azi!" 

Am rupt mozzarella cu mana, am inecat-o in smantana si... DOAMNE. Asta nu e reteta, e pacat! 👇

Povestea stracciatella-ei e simplă și genială, ca toate lucrurile italienești bune.

Dar ce e stracciatella asta de fapt?

Nu e înghețată. 

E inima de la burrata.

Italienii au luat mozzarella proaspătă, au rupt-o cu mâna fâșii-fâșii (stracciare = a rupe, a zdrențui) și au înecat-o în smântână dulce, cu un praf de sare. Atât. 

Brânza care curge când tai o burrata? Aia e. 

Numai că acum nu mai trebuie să cumperi burrata scumpă,daca citești rețeta de mai jos, o faci tu în 10 minute acasă.

Eu am învățat-o de la un bucătar din Puglia, care mi-a zis: 

"Nu o ține la frigider. Fă-o și mănânc-o în aceeași zi, cu pâine caldă. Dacă o lași pe mâine, deja nu mai e stracciatella, e regret."

Rețetă Stracciatella cremoasă - gata în 10 minute

Ingrediente (3 ingrediente):

1. 225 gr. mozzarella proaspătă, din aia la pungă cu apă (nu din aia tare pentru pizza)
2. 120 ml. smântână lichidă pentru frișcă, grasă, minim 30%
3. 1/4 linguriță sare (sau după gust)

Cum o faci:

• Scoți mozzarella din apă și o storci bine în mâini.
• Nu o tai cu cuțitul, o rupi. Fâșii mici, zdrențe. De acolo îi vine numele. Cu mâna, ca pe pui.
• Pui toate zdrențele într-un bol.
• Torni smântâna rece peste ele și presari sarea.
• Amesteci ușor, împăturești, nu zdrobești. Vrei să rămână fâșiile vizibile, să fie cremoasă dar nu terci. 1 minut, maxim 2.

Gata. O mănânci imediat.

Cu ce o mănânci, ca să te lingi pe degete:

1. Pe pâine prăjită, crusty - pui o lingură zdravănă, roșii cubulețe, busuioc și ulei de măsline. E bruschetta care face oamenii să tacă din gură când mănâncă.
2. Pe roșii coapte bine - tai o roșie mare felii groase, pui stracciatella deasupra, busuioc, piper. Vara, cu roșii din grădină, e nebunie.
3. Peste paste calde - fierbi niște tagliatelle al dente, scurgi, și pui 2 linguri de stracciatella deasupra în farfurie. Se topește un pic și face sosul singur.

Secrete:

1. Nu o face cu mozzarella light și nici cu smântână de gătit. Trebuie grăsime multă, altfel nu curge.
2. Și nu o ține la frigider 3 zile. E făcută să fie mâncată azi. BEST ENJOYED FRESH - cum scrie pe poză.

Mai jos aveți și varianta cu lămâie e cea mai fresh - de vară, pentru, cu roșii din grădină.

Stracciatella cu lămâie - norul acru-dulce

E aceeași bază, dar îi dați un twist care taie din grăsime și o face să miroasă a coajă de lămâie proaspătă. Italienii din Amalfi așa o fac.

Ingrediente:

1. 225 gr. mozzarella proaspătă la plic cu apă
2. 120 ml.smântână lichidă grasă (minim 30%)
3. coaja rasă de la 1 lămâie BIO (doar partea galbenă, nu albul amar)
4. O linguriță zeamă de lămâie proaspăt stoarsă
5. 1/4 linguriță sare
6. opțional: piper alb și o linguriță ulei de măsline extravirgin

Cum o faci:

• Rupi mozzarella cu mâna fâșii mici, ca în rețeta de bază. O storci bine de apă.

• În bol, amesteci smântâna cu coaja rasă de lămâie și zeama. Lași 2 minute să se împrietenească.
• Pui mozzarella ruptă peste smântâna cu lămâie, sare, piper.

• Împăturești ușor 1 minut. Nu amesteca agresiv, vrei să rămână zdrențe.

De ce e WOW varianta asta:

1. Lămâia taie din greața smântânii, o face super fresh
2. Mirosul de coajă rasă face toată bucătăria să miroasă a Italia
3. Ține puțin mai mult la frigider (acidul o conservă) - până a doua zi e bună

Cu ce o mănânci:

1. Pe pâine prăjită + miere + lămâie - dulce-sărat-acrișor, combinație criminală
2. Pe roșii + busuioc + coajă de lămâie în plus - salata verii
3. Peste paste cu creveți - pui pastele fierbinți, 2 linguri de stracciatella cu lămâie, se face sos instant

AM PUS LAMÂIE IN INIMA DE BURRATA! 🍋

A explodat! Aceeasi crema alba care curge, dar cu coaja rasa de lamaie - miroase a Amalfi si taie toata grasimea. Vara asta numai asa o mai fac!

Spor!