🇬🇷 Fanouropita - Prăjitura Sfântului Fanurie 🍰
Asta e una dintre cele mai iubite prăjituri din Grecia și Cipru - o prăjitură de post, fără ouă și fără lactate, dar atât de aromată că nu-ți vine să crezi că e de post.
Povestea ei
În tradiția ortodoxă greacă, Fanouropita este prăjitura Sfântului Fanurie, Sfântul care "aduce la lumină" lucrurile pierdute.
Legenda spune că mama Sfântului Fanurie a fost o femeie păcătoasă și zgârcită. Când a murit, Fanurie s-a rugat ca tot ce se face în memoria lui să fie iertare pentru păcatele mamei lui. De aceea, grecoaicele fac această prăjitură în ziua de 27 august, de praznicul Sfântului, o duc la biserică să fie sfințită și o împart, spunând: "Dumnezeu s-o ierte pe mama Sfântului Fanurie".
Și mai e o tradiție super dragă: dacă ai pierdut ceva - chei, acte, chiar și speranța - faci o Fanouropita și Sfântul te ajută să găsești. Trebuie să aibă 7 sau 9 ingrediente, ca cele 7 taine sau cele 9 cete îngerești. A ta, cu stafide și nuci, e varianta clasică cu 9.
Rețeta tradițională
Ingrediente:
3 căni făină (aprox. 380g)
1 cană zahăr (200g)
1 cană suc proaspăt de portocale
3/4 cană ulei de măsline extravirgin (uleiul e secretul, îi dă frăgezime)
1 linguriță bicarbonat de sodiu
2 lingurițe praf de copt
1 linguriță scorțișoară Ceylon
1/2 linguriță cuișoare măcinate
1 cană stafide aurii (înmoaie-le 10 min în apă caldă + puțin coniac)
1/2 cană nuci tocate grosier (opțional, dar eu zic să le pui)
un praf de sare
coaja rasă de la 1 portocală netratată
Cum se face:
1. Magia cu suc: Într-un bol mare, pune sucul de portocale și presară bicarbonatul. O să facă spumă - e normal, așa se activează. Amestecă ușor.
2. Lichidele: Adaugă zahărul, coaja de portocală și uleiul de măsline. Bate cu telul 2 minute până devine o emulsie aurie.
3. Uscatele: În alt bol cerne făina cu praful de copt, scorțișoara, cuișoarele și sarea.
4. Împreună: Toarnă uscățele peste lichide, în 3 tranșe. Nu mixa excesiv, doar cât să se încorporeze. Aluatul trebuie să rămână moale, ca o smântână groasă.
5. Umplutura: Tăvălește stafidele și nucile prin puțină făină (ca să nu cadă la fund) și încorporează-le cu o spatulă.
6. Coacerea: Toarnă în tavă rotundă de 26cm tapetată cu hârtie de copt unsă cu ulei. Coace la 175°C, cuptor preîncălzit, 40-45 minute. Testul scobitorii trebuie să iasă curat.
7. Finalul: Las-o să se răcească complet. Grecii o pudrează cu mult zahăr pudră și fac deasupra o cruce cu scorțișoară.
Sfat de la yiayia: E și mai bună a doua zi, când mirodeniile se așează. Ține 4-5 zile, devine mai umedă și mai parfumată. Merge perfect cu o cafea grecească.
Perfect. Atunci facem Fanouropita de Mănăstire - cea cu 7 ingrediente, așa cum o fac maicile de la Mănăstirea Sf. Patapios din Loutraki și călugării din Athos.
Asta e rețeta originală, cea mai austeră și cea mai parfumată. Fără praf de copt, fără nuci, fără vanilii. Doar 7 ingrediente - câte Taine are Biserica.
Fanouropita Mănăstirească (cu 7 ingrediente)
Ingredientele binecuvântate:
500g făină albă cernută (aprox. 3 și 1/2 căni)
200g zahăr brut / de trestie (sau 150g dacă vrei mai puțin dulce, ca la mănăstire)
1 cană mare (250ml) suc de portocale proaspăt stors, cu pulpă cu tot
3/4 cană (180ml) ulei de măsline curat, de la mănăstire dacă ai - nu floarea-soarelui!
1 linguriță rasă bicarbonat de sodiu
1 linguriță plină scorțișoară de Ceylon
1/2 linguriță cuișoare măcinate proaspăt în piuliță
PLUS ingredientul de jertfă: 1 cană stafide negre mici de Corint - astea sunt considerate al 7-lea ingredient, nu garnitură. Maicile spun că stafidele sunt lacrimile Maicii Domnului.
La mănăstire NU se pune praf de copt - doar bicarbonat stins în suc. NU se pune nucă - e prea bogată pentru post. Și obligatoriu se adaugă un pahar mic (40ml) de rachiu de tescovină sau metaxa - ca să țină prăjitura moale 7 zile.
Ritualul - cum o fac maicile:
1. Binecuvântarea: Înainte să începi, fă-ți cruce. Pune stafidele la înmuiat în apă călduță cu rachiul. Lasă-le 15 minute. Asta le face să nu ardă.
2. Aluatul de post: Într-un lighean de lemn (nu metal), toarnă sucul de portocale, pune bicarbonatul - lasă să facă spumă mare. Apoi toarnă uleiul în fir subțire, ca la maioneză, amestecând continuu cu telul de lemn, în sensul acelor de ceasornic, și rostește în gând: "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă".
Adaugă zahărul și amestecă până se topește.
3. Făina: Cerne făina cu scorțișoara și cuișoarele direct peste amestec. Pune toată odată, nu în tranșe. Amestecă cu mâna, de jos în sus, doar de 20-30 de ori. Maicile zic: "Aluatul de post nu se bate, se mângâie, că se supără și se face cleios". Trebuie să rămână moale, nelucrat.
La final, scurge stafidele și aruncă-le în aluat.
4. Coacerea mănăstirească: Unge o tavă rotundă joasă (cea de plăcintă) cu ulei și presară făină. Toarnă aluatul. Netezește cu degetele unse cu ulei.
Coace la 160°C, nu 175°C, timp de 50-55 minute, pe treapta de jos a cuptorului. La mănăstire se coace încet, ca să se coacă și sufletul. Dacă se rumenește prea repede deasupra, pune o hârtie de copt deasupra.
5. Taina: Când o scoți, cât e fierbinte, unge-o imediat cu puțină miere subțiată cu apă caldă (o linguriță miere + o linguriță apă) - asta îi dă luciul acela de icoană și o ține umedă o săptămână. Asta fac maicile, chiar dacă rețeta e fără miere în compoziție.
Nu o tăia până nu se răcește complet. La mănăstire se taie în 12 bucăți sau în romburi, nu triunghiuri.
Se duce la biserică în ziua de 27 august, neacoperită, doar cu o pânză albă deasupra, și preotul o binecuvântează. Apoi se împarte cu mâna, nu cu cuțitul.
Secretul de la Athos: Dacă vrei s-o păstrezi de post aspru, înlocuiește 50ml din sucul de portocale cu cafea neagră tare. Îi dă o culoare de chihlimbar și un gust amar care taie din dulceață. Așa o fac călugării.
O faci mâine? Dacă o faci azi și o lași până mâine acoperită cu un prosop curat, e de 10 ori mai bună.
