Albă, simplă și siciliană - Biancomangiare cu lapte de migdale

BIANCOMANGIARE SICILIANO - Budinca albă pe care sicilienii o mănâncă de 800 de ani și noi de ieri

Dacă mă întrebai acum o săptămână ce e biancomangiare, îți ziceam că e un văr alb al lui Negroni.

Ei bine nu. E desertul ăla sicilian pe care îl făceau nonnele când nu aveau ouă, unt, cuptor, chef, dar aveau lapte și multă imaginație. Se numește "mâncare albă" - bianco mangiare - pentru că e albă, cremoasă, tremurătoare ca o panna cotta care a uitat să-și pună gelatină. Și e atât de simplă.

Rețeta originală de la Papagheorghiu - siciliană get-beget - e asta. Eu ți-o traduc în papagheorghiu:

Pentru vreo 8-10 porții, dacă nu le mănânci singur din oală:

1. 1 l. de lapte - de vacă integral dacă ești tradiționalist, de migdale dacă vrei varianta originală și vegană de post, cum făceau ei pe vremuri
2. 150 gr. zahăr tos
3. 100 gr. amidon de porumb (maizena) - nu făină, nu cartofi, amidon
4. 2 pliculețe de zahăr vanilat sau o păstaie bună de vanilie, dacă ești boier
5. coaja de la o lămâie netratată - doar partea galbenă, nu albul amar
6. pentru decor, la final: ciocolată topită, fistic tocat de Bronte dacă ai pile, sau migdale prăjite

Varianta de apartament, pentru 4 porții, dacă nu vrei să hrănești tot blocul: 500 ml. lapte, 80 gr. zahăr, 50 gr. amidon, vanilie

Cum se face, fără să te stresezi:

1. Faza de chimie. Într-o cratiță cu fund gros, pune amidonul și zahărul. Amestecă-le uscate. Toarnă apoi laptele rece, puțin câte puțin, și amestecă cu telul până nu mai ai cocoloașe. Dacă ai cocoloașe, le cerne. Dacă tot ai, te prefaci că sunt perle de tapioca.

2. Parfumul. Aruncă în oală coaja de lămâie întreagă și vanilia. Nu da pe răzătoare toată lămâia ca la cozonac, că după aia o pescuiești ca pe șosete din mașina de spălat.

3. Focul mic e prietenul tău. Pune oala pe foc mic spre mediu și nu pleca de lângă ea. Amestecă continuu, ca la mămăligă, până începe să se îngroașe. Trebuie să fiarbă lent, să nu se prindă de fund. Când devine o cremă densă, catifelată și face "plop-plop", e gata. Nu trebuie să clocotească violent. Când tragi cu lingura și lasă dâră, ești bine.

4. Răbdarea. Scoate coaja de lămâie. Toarnă crema fierbinte în forme, căni, pahare, ce ai prin casă. Las-o 10 minute la temperatura camerei, apoi la frigider minim 2 ore. Ideal 3-4. Știu, e greu.

5. Servirea ca în Sicilia. Răstoarn-o pe farfurie - trebuie să tremure nobil. Toarnă deasupra ciocolată, presară fistic, migdale prăjite, sau fă un sos rapid de căpșuni. Dacă ai folosit lapte de migdale deja îndulcit, nu mai pune zahăr, că devine sirop de tuse.

Secrete de la Papagheorghiu:

1. Nu folosi lapte degresat decât dacă ești la dietă și supărat pe viață. Integralul face toată magia.
2. Dacă vrei varianta 100% siciliană veche, fă-o cu lapte de migdale făcut în casă. Aia era rețeta originală - mandorle, nu vacă.
3. Nu pune ouă, nu pune unt. Tocmai de aia e un desert genial de post / vegan - nu conține nici unt, nici ouă.
4. Se păstrează 2 zile la frigider. Dacă rezistă.

E alb, e simplu, e parfumat a lămâie și vanilie, și are gustul ăla de "bunica mi-ar fi făcut asta dacă era siciliană".

Fă-l și zi-mi dacă ți-a tremurat mai tare budinca sau mâna când ai răsturnat-o.

Poftă mare,

Papagheorghiu