Ardei copți cu smântână ca în Țara de sus a Moldovei

Rețetă simplă și gustoasă de mâncare de ardei kapia copți, cu sos de smântână și usturoi. O mâncare tradițională ca în Țara de sus a Moldovei, ușor de făcut dar foarte delicioasă.

Ingrediente: 1,5 kg. ardei kapia, 2 roșii coapte, 2 cepe albe medii tăiate grosolan, 2-4 căței de usturoi zdrobiți cu latul cuțitului, 70 ml.ulei extravirgin de măsline sau 30 gr. unt, 200 gr. de smântână grasă ( eu folosesc smântână de gătit), 1 lingura amidon de porumb, 1 frunză de dafin,  sare marină neiodată și piper după gust, pătrunjel verde tocat mărunt.

Mod de preparare:

  Coaceți ardeii și roșiile, după care îi lăsați  într-o oală,  presărați cu puțină sare și  acoperiți cu un capac. După ce s-au răcit  se curăță de coajă, cotoare și semințe și se pun la scurs într-o sită. Păstrați zeama pe care o lasă. Apoi ardeii îi tăiați fâși. Încingeți într-o tigaie  uleiul/untul (sau combinație, câte jumătate din fiecare) și  înăbușiți fără a arde ceapa. Se adaugă apoi zeama de la ardei și roșiile tăiate cubulețe, frunza de dafin și dacă mai este nevoie puțină apă fierbinte. Se fierbe la foc mic câteva minute să se inmoaie roșiile. Se lasă să dea câteva clocote după care se adaugă smântâna amestecată cu amidonul. Se condimentează cu sare și piper. Amestecati până la omogenizare și adăugați apoi fâșiile de ardei și usturoiul. Lăsați să mai dea câteva clocote, după care opriți focul și presărați  pătrunjel tăiat mărunt. Se servește

caldă sau rece cu mămăligă sau piureu de cartofi  sau doar cu  pâine proaspătă.

 

Spor la treabă și poftă bună!

 

Joël Robuchon și cel mai bun piure de cartofi care are stele Michelin

Joël Robuchon  7 aprilie 1945 – 6 august 2018 a fost un bucătar francez (sursa wikipedia). A fost numit „Bucătarul secolului” de către ghidul Gault Millau în 1989 și a fost premiat cu Meilleur Ouvrier de France (cel mai bun lucrător al Franței) în bucătărie în 1976. A publicat mai multe cărți de bucate, a prezidat comitetul pentru Larousse Gastronomique și a găzduit emisiuni de televiziune culinare în Franța. A lucrat în restaurante dinn Bangkok, Bordeaux, Hong Kong, Las Vegas, Londra, Macao, Monaco, Montreal, Paris, Shanghai, Singapore, Taipei, Tokyo și New York. Restaurantele sale au fost apreciate, iar în 2016 a obținut prin ele, 32 de stele ale Ghidului Michelin, cele mai multe pe care un bucătar le-a deținut vreodată. Cu toate cî luase în considerare pentru scurt timp o carieră clericală, în 1960, la vârsta de 15 ani, a devenit ucenic bucătar la hotelul Relais de Poitiers, începând ca patiser. După ce a împlinit 21 de ani, a intrat în ucenicia „Compagnon du Tour de France”, permițându-i astfel să călătorească în toată țara, ți să învețe o varietate de tehnici regionale. La vârsta de 29 de ani, Robuchon a fost numit bucătar șef la Hôtel Concorde La Fayette, unde a condus 90 de bucătari. În timp ce lucra ca bucătar executiv și manager de alimente și băuturi la hotelul Nikko din Paris, a câștigat două stele Michelin. În 1981 și-a deschis propriul restaurant, Jamin, care deține distincția rară de a primi trei stele Michelin în primii trei ani de existență. În 1984, Jamin a fost numit „Cel mai bun restaurant din lume” de către International Herald Tribune. Între 1987 și 1990, a devenit un obișnuit al emisiunilor culinare de la televiziunea franceză. În 1989, prestigiosul ghid de restaurante Gault Millau l-a numit pe Robuchon „Bucătarul secolului”. A fost mentor pentru mulți bucătari celebri, inclusiv Gordon Ramsay, Eric Ripert și Michael Caines. În 1995, văzându-și mulți dintre colegii săi murind de stres și atacuri de cord, Robuchon s-a pensionat la vârsta de 50 de ani. Ulterior, a făcut o revenire, deschizând mai multe restaurante care îi poartă numele în întreaga lume. A găzduit Cuisinez comme un grand chef pe TF1 din 1996 până în 1999; în 2000, a găzduit Bon appétit bien sûr pe France 3. A creat preparate speciale precum plăcinta cu trufe sau cremă de conopidă şi caviar, însă a rămas celebru pentru piureul său de cartofi. Deci să revenim la piureul nostru a cărui rețetă i-o datorăm acestui bucătar celebru. Cei care au gustat din piureul lui  Robuchon au spus că nu există cale de întoarcere la ceea ce ştiau până atunci.Se spune că Joel Roubuchon folosea cantităţi fixe  după cum se va vedea și mai jos în rețetă.Pproporţia de unt folosită este foarte mare, dar, cu toate acestea, preparatul nu este greu, ci extrem de savuros. 

Ingrediente: 1 kg. cartofi galbeni pentru fiert, 250 gr. unt  tăiat cubuleţe, 250 ml. lapte, sare şi piper, după gust.

Mod de preparare: Spălați bine cartofii după care-i fierbeți în coajă, în apă cu sare. Când s-au fiert perfect, îi scurgeți de apă, îi lăsați să se răcească, după care le scoateți coaja. Într-un ibric sau o crăticioară antiaderentă, puneți puțină apă după care turnați laptele şi  încălziți uşor. Pasați/zdrobiți între timp cartofii printr-o sită fină sau cu un zdrobitor  pentru cartofi. Îi puneți apoi într-o cratiţă antiaderentă, la foc mediu, amestecând continuu, timp de maxim 5 minute pentru a îndepărta excesul de lichid in cartofi. Dați apoi focul mic şi începeți să adăugați peste cartofi cubuleţe de unt, amestecând constant. Secretul acestui piure este tehnica de amestecare constantă, pentru  aerarea preparatului. După ce tot untul e încorporat, turnați puțin câte puțin laptele călduţ şi amestecați energic în sens invers acelor de cdeasornic, cu un tel  sau cu mixerul vertical până ce terminați laptele. Asezonați cu sare şi piper, după gust. La sfârșit înainte de consumare treceți din nou piureul printr-o sită foarte fină, pentru îndepărtarea oricăror cocoloaşe.

 

Spor la treabă și poftă bună!

Anghilă în sos tomat

Anghila este o categorie de pești care cuprinde aproximativ 800 de specii și subspecii. Au o formă asemanatoare cu a șarpelui și trăiesc în ape dulci dar și în diferite mări. Poate ajunge la o lungime de 1,5m și o greutate de 6 kg dar cel mai des sunt vazute exemplare cu dimensiuni între 50-100 cm. și greutate de până în 1-2 kg. Cele mai multe specii de anghile trăiesc în mările calde tropicale și subtropicale, în apele cu adâncimi diferite și printre recifele de corali. Anghilele din apele dulci migrează în mare numai în timpul reproducției. Numai speciile, țiparul european (Anguilla anguilla) și anghila americană (Anguilla rostrata) trăiesc în regiunile cu climă temperată din Europa sau America de Nord. În România Anghila este destul rar întalnită, dar o întâlnim în Dunăre și în Marea Neagră și întâmlîtor în apele Mureșului, Oltului, Someșulului Mare, Prutului sau în  Argeș și chiar în unele lacuri ce se alimentează din râurile mai mari. Anghilele au specificitatea că pot rezista destul de mult în afara apei dar în condiții de umiditate bună. Ele ies  din apă pentru a putea trece anumite obstacole în drumul lor spre alte ape.Într-un studiu studiată din anii '20 al lui Johannes Schmidt s-a arătat ca anghilele se reproduc numai în Marea Sargaselor în apropierea Golfului Mexic între Antile si Bermude, de unde își încep călatoria puii de anghilă către râurile Europei, într-o călătorie de până la 3 ani. Din păcate însă traseul lung pe care îl parcurg de la naștere și până la reproducere au dus la scăderea puternică a numarului de anghile. Anghila naște pui vii ajungând la vârsta reproductiei probabil în jurul a 10-15 de ani. În acest moment începe călătoria în sens invers către zona de reproducere din Marea Sargaselor, unde are loc depunerea ouălelor  la sfârșitul iernii. După depunere și asigurarea astfel a unei noi  generații, anghilele femele mor. Din oăle depuse, se dezvoltă leptocefalii, peștișori mici, în formă de frunză de salcie. Încetul cu încetul, acești peștișori își schimbă forma de frunze, scurtându-si corpul și devin transparenți. În acest timp, ei migerează spre țărmurile europene pentru  nouă generație din râuri.

După atâta știință iată și rețeta mai jos.

Ingrediente: o anghilă mai măricică cam de 1 kg., 1/2 kg. ceapă albă, 200 ml. vin alb sec, 200 ml. apă, 500 ml. suc de roșii- sau vreo 500 gr. roșii chery proaspete, 1 legătură patrunjel tocat, ceva mentă, busuioc și rozmarin, sare marină neiodată și piper verde proaspăt măcinat,  1 lingură pesmet, ceva ulei de măsline extravirgin.

Mod de preparare: Ceapa tăiată peștișori se înăbușe în ulei de măsline cât să devină translucidă. Se stinge apoi cu vin. Se condimentează cu sare și piper, lasând-o să mai  fiarbă în acest amestec un pic. În acest timp tăiați peștele în bucăți, pe care le adăugați în acest sos. Când peștele este   pătruns, iar ceapa pare făcută adăugați sucul de roșii diluat cu apă sau puneți  roșiile proaspete. Adăugați pătrunjelul măruțit, menta măruțită, busuiocul și rozmarinul la fel și la urmă pesmetul. Acoperiți și lăsați să fiarbă la foc mic circa 20-30 minute.

Scoateți când este gata peștele pe un platou și  turnați pe deasupra sosul. Mai presărați puțin pătrunjel sau ceapă verde pentru aspect.

Spor la treabă și poftă bună!

Köttbullar med gräddsås- Chifteluțe suedeze cu sos de smântână (și muștar)

Aceste chiftele suedeze sunt fabuloase! Köttbullar med gräddsås (chiftele cu sos de smântână) este considerat pe drept felul de

mâncare național al Suediei. Köttbullar sunt mai mici și au o aromă diferită de chiftelele cu care suntem obișnuiți și sunt aproape întotdeauna servite cu un sos de smântână ( opțional și cu muștar dintr-o inspirație nemțească). Rețeta a apărut pentru prima dată într-o carte a legendarei Cajsa Warg, publicată în 1755, și de atunci a rămas un fel de mâncare favorit.  Sunt foarte ușor de făcut, cu ingrediente atât de simple și sunt  delicioase. Există și o variantă numită Julköttbullar (chifteluțe de Crăciun) pesmetul și laptele / apa se înlocuiesc cu cartofi rași și smântână, iar ceapa se toacă mărunt și se prăjește ușor. Conform suedezilor, aceste chiftele se prepară din carne tocată amestec (porc – vită), conțin pesmet de pâine înmuiat în lapte, ceapă calită în unt și se condimentează cu allspice adică cu enibahar (piper jamaican), dar deoarece enibaharul are o aromă foarte puternică, trebuie avut grija la dozarea lui. Serviți aceste chiftelele cu niște presgurka (castravete presat), rårörda lingon (dulceață de lingonberries) și potatismos (piure de cartofi), deoarece acestea sunt într-adevăr cele mai bune  pentru a însoți köttbullar med gräddsås.

 

Ingrediente: Pentru Chiftele, 4 linguri pesmet alb, 4 linguri lapte sau apă, 250 gr.  carne de porc tocată+ la fel carne tocată de vițel sau carne de vită, 2 linguri de ceapă dată pe răzătoare, 1 ou  bătut ușor, 3

boabe de enibahar zdrobite (opțional), sare marină neiodată și piper alb proaspăt măcinat, 150 gr. de unt-pentru prăjit+ 2 linguri de ulei. Pentru Sos, 300 ml. (1¼ cani) de apă fierbinte sau de preferat lapte, ½-1 cub de  vită, 2 linguri de făină, 100 ml. (7 linguri) lapte sau apă, ½-1 linguriță sos de soia sau de muștar, 100 ml. smântână de gătit, o legătură pătrunjel tocat.

Mod de preparare: 1. Puneți pesmetul într-un castron mare și adăugați 4 linguri de apă sau lapte. Lasați să se absoarbă lichidul timp de aproximativ 5 minute. 2. Adăugați carnea tocată, ceapa rasă, oul, enibaharul, sarea  și piperul. Amestecați cu mâinile sau cu o lingură de lemn până se amestecă uniform. Vă sfătuiesc să nu amestecați prea mult deoarece chiftelele vor fi prea dense. 3. Luați o lingură de amestec și rotiți-l până când este o bilă frumoasă și rotundă dar mică. (Clătiți mâinile în apă rece dacă amestecul este prea lipicios.) Repetați până când  epuizați tot amestecul.4. Încălziți  untul și uleiul într-o tigaie la foc mediu până când untul încetează să sfâșie. Prajiti  chiftelele pe rând fără să aglomerați vasul, agitand tigaia frecvent atunci când le adăugați pentru prima dată. Când sunt frumos rumenite, dați focul la mic și țineți-le încă maxin10 minute. Scoateți  chiftelele din tigaie și păstrați-le la cald. Procedați cu toată carnea la fel. 5. După ce chiftelele sunt făcute, scoateți tigaia de pe foc și adăugați cubul sau dacă aveți bulion de vită. aduceți la fierbere,  amestecați bine și lăsați să fiarbă timp de 5 minute. 6. Se toarnă printr-o sită într-o cratiță. Adăugați apoi făina și apa/laptele, amestecând în mod constant. Fierbeți sosul timp de încă 5 minute. 7. Adăugați sosul de soia/muștarul și smântâna. Lăsați încă câteva minute, amestecând continuu pe foc. Gustați și reglați de condimente. Adăugați la sfârșit pătrunjelul. 8. Se toarnă o parte din sos peste chifteluțe și se servește restul într-un alt vas.

Se servește cum am menționat mai sus.

 

Spor la treabă și poftă bună!

 

 

Μελιτζάνες Παπουτσάκια-Melitzanes Papoutsakia-Vinete umplute în stil grecesc ( varianta cu legume)

Ingrediente: 4 vinete tăiate la jumătate, 3-4 cartofi albi curățați

și tăiați rondele, 2 cepe albe tocate mărunt, 1/4 cană de ulei de măsline plus 2 linguri, 200 gr. ciuperci  mici tocate, 400 gr. de roșii tăiate cubulețe sau  rase ( din ele jumătate veți folosi la sucul pe care-l veți turna printre vinete în tavă), 2 lingurițe cu semințe de pin+ sămânță de dovleac la fel, 100 gr. măsline Kalamata tăiate felii, sare  marină neiodată și piper negru proaspăt măcinat după gust, 1 linguriță oregano uscat, opțional  fulgi de ardei rosu după gust, 2 căni de brânză feta tăiată cubulețe, 3-4 linguri cu kefalograviera/parmezan ras, 1/4 ceașcă cu pătrunjel proaspăt tocat și la fel cu mărar, o lingură miere de cimbru.

 

Mod de preparare: Preîncălziți cuptorul la  260 gr. Celsius. Tăiați vinetele pe jumătate, pe lungime și scoateți pulpa lăsând totuși o margine de miez de jur țmprejur. Puneți pulpa deoparte într-un castron pentru a o folosi la sosul pe care-l vom face. Periați interiorul vinetei și exteriorul cu ulei de măsline și condimentați cu sare și piper. Așezați pe o tavă de copt tapetată cu o hârtie de copt. |Coaceți la cuptor 6-7 minute

sau până devin aurii. ( ar fi bine dacă puteți să setați cuptorul la varianta pentru grătar.)  Se scoate tava apoi din cuptor și se lasă deoparte să se răcească. Reduceți temperatura cuptorului la  200 gr. Celsius. Așezați feliile de cartof într-o tavă de copt , stropiți-le cu 2 linguri de ulei de măsline și condimentați cu sare, piper și oregano pe ambele părți. Coaceți timp de 15 minute. Scoateți din cuptor și dați deoparte. Lăsați cuptorul pornit la 200  gr. Celsius. Pentru a face sosul, combinați ceapa, usturoiul zdrobit sau tăiat mărunt și uleiul de măsline într-o cratiță și gătiți la foc mediu aproximativ 5-6 minute sau până când sunt moi și aurii ( nu să se ardă ci doar să se inmoaie). După 1-2 minute adăugați

și mierea. Se amestecă des și se reduce focul dacă ceapa și usturoiul încep să se rumenească prea repede. Adăugați ciupercile tocate în cratiță și gătiți la foc mare aproximativ 2-3 minute. Se condimentează ușor cu sare și piper. Adăugați pulpa de vinete și fierbeți timp de 3-4 minute, amestecând astfel încât să nu ardă. Se condimentează ușor cu sare și piper. Se adaugă apoi  roșiile tăiate cubulețe, sare, piper, oregano și 1 cană de apă ( sau cât este necesar). Gatiti 20-25 minute la foc mediu si amestecati des. Adăugați puțină apă dacă este necesar. Sosul este gata când vinetele sunt moi și se descompun pentru a crea un sos dens și bogat. Dacă după 25 de minute există prea mult lichid în oală, creșteți focul la mare și gătiți amestecând până se îngroașă. Se amestecă apoi în sos măslinele feliate și semintele iar apoi pătrunjelul și mărarul. Gustați sosul și adăugați mai multă sare și piper, dacă este necesar. Așezați vinetele peste feliile de cartofi copți. Se sfărâmă niște feta și se așează în interiorul fiecărei vinete. Distribuiți sosul uniform în fiecare vinete și acoperiți apoi cu restul de brânză feta mărunțită. Deasupra puneți felii de roșii. După ce ați terminat turnați printre vinete sos de roșii dublat cu puțină apă. Coaceți pe raftul central, timp de 30 de minute. Scoateți din cuptor și acoperiți cu kefalograviera/parmezan ras. Reveniți la cuptor și coaceți încă 7-10 minute. Se scoate din cuptor și se lasă deoparte să se răcească cel puțin 10 minute înainte de servire. Se servește cu salată și pâine prăjită. 

Spor la treabă și poftă bună!

Φανουρόπιτα-Fanouropita-

Deoarece astăzi este 27 August, când este Sf. Fanurie, voi prezenta  o rețetă de fanouropita foarte ușor de preparat. Fanouropita este în esență o prăjitură  grecească care poate fi savurată oricând, pe tot parcursul anului, chiar dacă grecii o fac de obicei la sfârșitul lunii august pentru Ziua Sfântului Fanurie, cultul său fiind foarte răspândit în Grecia, în special în insula Creta, unde  este considerat a fi făcător de minuni, apărător de boli și al familiei și poate ajuta și la găsirea obiectelor pierdute. În Grecia, obiceiul este să  facă turte 9 zile la rând (fără ziua de duminică), care se împart săracilor, pentru mama lui Fanurie, iar în a zecea zi se face o plăcintă care la fel se împarte. Deasemenea se oferă la slujbele Vecerniei și / sau chiar înainte ca Sfânta Liturghie să se termine în ziua sărbătorii sfântului (27 august), fiind pregătită în ziua de dinainte. Fanouropita se mai numește și tortul celor pierdute și găsite, deoarece este după cum am spus asociat cu Sfântul Fanurie  al cărui nume provine din cuvântul grecesc „Fanerono”, care înseamnă „Eu văd”!

Citeste mai mult: adev.ro/pbde3w

În Grecia, obiceiul e puţin diferit: se fac turte 9 zile la rând (doar dacă e duminică, nu), de regulă de post, cu ulei de măsline, scorţişoară, suc de portocale, care se împart săracilor, pentru mama lui Fanurie, şi a zecea zi o plăcintă.

Citeste mai mult: adev.ro/pbde3w

În Grecia, obiceiul e puţin diferit: se fac turte 9 zile la rând (doar dacă e duminică, nu), de regulă de post, cu ulei de măsline, scorţişoară, suc de portocale, care se împart săracilor, pentru mama lui Fanurie, şi a zecea zi o plăcintă.

Citeste mai mult: adev.ro/pbde3w

Ingrediente: 3 căni de făină, 1 linguriță praf de copt, 1 cană cu stafide+1 / 4 cană nuci zdrobite, 1 cană ulei de măsline extravirgin grecesc,  1/2 cană coniac Metaxa, 1 cană zahăr, 1 linguriță scorţişoară,  1/2 linguriță cuișoare măcinate, 1-1 / 2 căni cu suc de portocale inclusiv pulpa, 1 linguriță. bicarbonat de sodiu,  1/3 cană zahăr pudră pentru glazură.

Mod de preparare:  Preîncălziți cuptorul la  160  gr. C.  Ungeți și făinați o tavă rotundă aproximativ 30 cm. diametru și dați-o alături. Într-un castron mediu adăugați făina, praful de copt și stafidele, nucile și amestecați bine pentru a combina. Intr-un alt vas dar mai mare adăugați uleiul de măsline, coniacul, zahărul, scorțișoara și cuișoarele și amestecați bine până se înglobează toate și zahărul s-a dizolvat.  Într-un alt castron mai mic, combinați sucul de portocale și bicarbonatul de sodiu și amestecați până ce amestecul se spumează. Adăugați acest amestec de suc de portocale în celălalt vas cu ingrediente lichide. Acum adăugați amestecul de făină în amestecul lichid și amestecați bine pentru a combina.  Se toarnă apoi în tavă și se coace timp de 40-50 de minute, verificând dacă s-a copt cu testul scobitorii.  Presărați cu zahăr pudră după ce tortul s-a răci. 

Tăierea și mâncarea Fanouropitei

După ce a fost binecuvântată în Biserică, se taie în patruzeci de bucăți, simbolizând cele patruzeci de zile ale sufletului în purgatoriu și e împarte între vecini, prieteni și familie; ar trebui să fie mâncat de cel puțin șapte persoane. În Creta, Cipru,  Skiathos, se spune că împărțirea „Fanouropitei” va ajuta fetele necăsătorite să găsească un soț, dar și pentru a ajuta oamenii să-și găsească drumul corect în viață, pentru noroc, și pentru a ajuta fermierii să găsească animale furate.  

Spor la treabă!

Flan cu legume proaspete din grădină

Fiind vară, pofta de soare este în toi. Dar soarele și căldura nu sunt singurele lucruri bune ale sezonului, deoarece, în acestă

perioadă, găsim și toate legumele sărutate de soare. Vinete, dovlecei sau roșii. Sezonul de vârf pentru legumele folosite în această rețetă este între iunie și septembrie. Dar această idee de rețetă poate fi făcută și iarna cu legume congelate din tin timp. Pentru că e vară și avem poftă de meniuri cu legumele de sezon în meniul nostru, vă propun deci să încercati flanul meu cu legume!  Este genul de produs  care ne salveaza ne gatit îndelung. Acest preparat însă merge și ca  acompaniament  perfect pentru carne sau peste.  

 

Ingrediente: 4 ouă, 2 cepe albe, 1 dovlecel mai măricel, 2 roșii, sare marină și piper proaspăt măcinat după gust, o legătură de pătrunjel, ceva mentă verde, 75 gr. cașcaval ras sau parmezan, 4 linguri cu smântână.

Mod de preparare: Pasul 1/ Într-un castron de salată, amestecați ouăle, brânza rasă și smântâna. Apoi adăugați cepele rondele, roșiile și dovleceii tăiați în cuburi, pătrunjelul și menta, sarea și piperul. Pasul 2/ Aranjați preparatele până la refuz în cupe flexibile pentru brioșe sau în cupe mici flexibile pentru tarte. (Eu după cum se vede în poze însă am făcut într-o tavă de sticlă termorezistentă!) Pasul 3/ Coaceți la 200 ° C. (termostat 6-7) timp de 15 până la 20 de minute.

Serviți preparatul cald sau rece .

 

Spor la treabă și poftă bună!