Σφουγγάτο- Sfougato-Omleta ca în Mitilini-Lesvos

Σφουγγάτο- Sfougato  este un fel de mâncare tradițional din Mitilini (Μυτιλήνη) – un oraș din Lesvos, insulă mult mai aproape de Turcia decât de Grecia continentală, așa că are multă influență turcească în orice – bucătărie, cultură și dialect/accent. Deasemenea acest preparat este  asociat și cu insula Rodos.  Numeroase versiuni ale acestei omlete  există în toată Grecia, cea mai faimoasă combinând ouă, dovlecel și, bineînțeles, brânză Graviera sau Feta!  Este posibil să nu puteți obține brânzeturile grecești enumerate în rețetă, așa că vă dau și alternative potrivite. Rețeta de Sfougato necesită Graviera, o brânză grecească tare preferată din toate timpurile! Dar în special, în Lesvos, Sfougato este făcut cu brânză „ladotyri”. Puteți înlocui brânza Graviera cu Kefalotyri, brânza Feta, parmezan sau chiar brânza cheddar. Dar evitați brânzeturile cu un conținut ridicat de lichid, cum ar fi mozzarella, deoarece omleta se va înmui. Puteți înlocui brânza feta suplimentară cu ladotyri (brânză conservată în ulei). Numele de „Sfougato”, este derivat din cuvântul grecesc „σφουγάρι-sfougari”, care înseamnă  burete. Probabil numele rezultă din faptul că acest fel de mâncare  pe bază de ouă are o consistență aerisită, asemănătoare buretelui, cu numeroase găuri care sunt create de ouăle fierte. 

Ingrediente: 300 gr. dovlecel ras și scurs bine, 4 ouă,  4 fire de ceapă verde, 1 ceapa albă (medie), 70 gr. Graviera + 50 gr.brânză Feta,      50 gr. faină,  mărar, pătrunjel și mentă proaspete  tocate fin, 1 1/2 linguriță sare marină neiodată,  1 linguriță piper proaspăt măcinat (piper negru),  1 1/2 linguri ulei de măasline extra virgin, 4 linguri smântână de gătit.

Mod de preparare: Începeți prin a rade dovleceii. Puneți apoi dovleceii rași într-un castron și asezonați-i cu sare. Amestecați ușor, astfel încât sarea să fie distribuită uniform. Continuați prin a-i pune într-o strecurătoare pentru a se scurge. Lăsați-i 30 de minute pentru ca dovlecelul să se scurgă. Tăiați mărunt ceapa, ceapa verde, mărarul, pătrunjelul și menta și lăsați deoparte.  Preîncălziți cuptorul la 180 gr.C..  Într-un castron mare, bateți ouăle până devin pufoase și lăsați-le deoparte.  Stoarceți dovlecelul ras pentru a elimina orice exces de umiditate.   Intr-un alt bol de mixare adaugați jumătate din cantitatea de Graviera rasă+branza feta, jumatate din cantitatea de făină, ceapa, patrunjelul, mararul, menta și condimentele. Adăugați în acest moment și smântâna. Se amestecă până se combină.   Continuați prin adăugarea  ouălelor bătute în amestecul de mai sus de dovlecei-ierburi-brânză și amestecați până se omogenizează.     Ungeți și făinați o tavă de copt de 25 cm și turnați omleta în ea. Se presară cu restul de brânză tare.  Coaceți la 180 gr.C.  timp de 35-40 de minute până devin aurii.

Serviți când se răcește și bucurați-vă. 

Kali Orexi!

Ρεβυθοκεφτέδες με σάλτσα ταχίνι- Revythokeftédes me sáltsa tachíni-Chifteluțe de năut cu sos de lămâie și tahini

Cred că această rețetă vegană de chifteluțe de năut (pronunțat revithokeftedes în greacă) servite cu un sos de lămâie și tahini este foarte folositoare pentru mulți  în această perioadă a Postului Paștelui,  aceste chifteluțe de năut fiind din ingrediente naturale, foarte delicioase și consistente și având alături un sos vegan de lămâie cu tahini delicios! Din ingredientele date de mine vor rezulta poate mai multe chifteluțe decât puteți mânca la o singură masă. Dar să știți că se pastreaza foarte bine la frigider câteva zile, iar pentru a le reîncălzi, folosiți o tigaie antiaderentă (nu este nevoie de ulei) astfel încât li se va readuce exteriorul crocant în timp ce le încălziți ( un minut sau două pe fiecare parte). Puteți folosi atât năut uscat pentru această rețetă care ar fi modul tradițional, dar și năutul din conserva este perfect; pentru că fiin făcute piure, textura, care de multe ori nu este la fel de grozavă ca atunci când gătiți năutul uscat, nu mai contează.

Ingrediente: A. Pentru chifteluțe:  2 cutii de năut câte 540 ml. fiecare cutie, 1 cană făină de năut sau făină universală, o legătură mare de pătrunjel tocat, 5-6 fitre de ceapă verde tocate, 1/4 cană ulei de măsline extravirgin, sucul și coaja de la o lămâie bio, 1/4 cană apă,  1 linguriță oregano uscat, 1 linguriță sare marină neiodată, 1/2 linguriță piper negru măcinat ( cele două după gust), 1/2 cană ulei de măsline pentru prăjit/ B. Pentru sos tahini și  lămâie: 1/2 lingură de semințe de susan, 1/3 cană tahini, sucul și coaja de la 1+1/2  lămâie,   o legătură pătrunjel proaspăt tocat, 3 linguri de apă, sare marină și piper după gust.

 

Mod de preparare: A. Pentru chifteluțele de năut: Puneți toate ingredientele pentru chifteluțe, cu excepția uleiului de măsline pentru prăjit, în bolul unui robot de bucătărie și  procesați toate ingredientele împreună până când obțineți un amestec omogen. Într-o tigaie încălziți  ulei de măsline (Atenție nu veți folosi tot uleiul de măsline pentru a prăji dintr-o dată).  Luați cu o lingură din amestecul de năut și folosind mâinile facți o bilă pe care apoi o veți aplatiza  folosind palmele mâinilor. Rețineți, aluatul este destul de lipicios deci ar fi bine să aveți mâinile umede.  Pe măsură ce modelați chifteluțele, transferați-le cu grijă în uleiul încins, având grijă să nu aglomerați tigaia.  Prăjiți aproximativ 2 – 3 minute pe fiecare parte sau până când capătă o culoare maro frumoasă pe ambele părți. Când sunt gata  transferați-le pe o farfurie tapetată cu un prosop de hârtie.

B. Pentru a face sosul tahini cu lămâie: Prăjiți semințele de susan într-o tigaie antiaderentă, amestecând în mod regulat, până când începeți să simțiți mirosul de semințe de susan prăjite. Transferați semințele de susan prăjite într-un bol și combinați-le cu restul ingredientelor pentru sosul tahini. Folosiți un tel pentru a amesteca totul și serviți cu chifteluțele de năut.

Spor la treabă și poftă bună!

Friptură de rață cu smochine, curmale, migdale și scorțișoară

Ingrediente: 2 piepți de rață, 1 ceapă albă, 1 cățel de usturoi,1 batonde scorțișoară, 32 smochine uscate, 200 gr curmale proaspete,2 linguri cu miere, 4  linguri cu ulei de măsline, 1 linguriță condiment Ras el-hanout, 1 linguriță de ghimbir pudră, 1 linguriță curcuma, 4 linguri migdale întregi, 1 legătură de patrunjel, sare marină neiodată și piper după gust.

Mod de preparare: Scoateți prima coajă de la ceapă și tăiați felii ceapa. Treceți cățelul de usturoi printr-o presă de usturoi pentru a extrage pulpa. Sărați bucățile de rață. Într-o tigaie, rumeniți bucățile de rață pe toate părțile în ulei la foc mare timp de 5 minute incepând cu partea cu pielea.  Dați-le apoi alături. Degresați ușor tigaia fără a o curăța. Rumeniți apoi usturoiul, ceapa timp de 5 minute, avand grija sa amesteci regulat adăugând curcuma, ghimbirul, ras el-hanout-ul și puțină sare. Adăugați carnea tăiată în bucăți în tigaie și adăugați mierea și caramelizați timp de 2 minute. Adăugați apă la aproximativ 1/3 din înălțime, răzuiți fundul caserolei cu o lingură de lemn.  Adăugați batonul de scorțișoară, smochinele și curmalele.  Acoperiți, reduceți focul și fierbeți ușor timp de 40 de minute. Adăugați apoi migdalele și amestecați. Împărțiți felul de mâncare în boluri de ceramică individuale. Ornați cu pătrunjel tocat.

Spor la treabă și poftă bună!

Τηγανίτες-Tiganites-Clătite grecești

Τηγανίτες sunt asemănătoare, într-un fel, cu acele  cunoscute gogoși prăjite din Grecia numite loukoumades.  Spre deosebire de loukoumades însă care sunt rotunde,  tiganites sunt plate, mai mari și pot fi servite fie sărate, fie dulci.

Modelarea acestora nu este o știință exactă și o parte a farmecului constă în faptul că fiecare dintre ele este ușor diferită de cealălaltă.  Încercați totuși să le păstrați relativ la aceeași dimensiune  pentru a permite o gătire mai ușoară.

Aluatul poate fi păstrat la frigider până la 3 zile dacă nu le veți prăji pe toate o dată. Pur și simplu aduceți aluatul la temperatura camerei timp de aproximativ 15 minute înainte de a prăji.

Ingrediente: 1 linguriță drojdie uscată activă, 1/2 linguriță de zahăr, 1/2 cană (125 ml.) apă caldă, 3 1/4 la 3 1/2 căni (485-525 grame) făină OOO, 1/2 linguriță sare, 1 1/2 - 2 căni (375-500 ml.) ulei vegetal pentru prăjit, ceva miere pentru ornat peste tiganites cât sunt calde.

Mod de preparare: Într-un castron de mărime medie, combinați drojdia, zahărul și 1/2 cană de apă caldă.  Se amestecă și se lasă să stea aproximativ 5 minute.  Ar trebui să vedeți niște bule la suprafață;  dacă nu, drojdia  poate să nu fie activă, iar aluatul să nu crească. Într-un castron mare amestecați făina cernută și sarea.  Începeți cu 3 1/4 cană de făină cernută.  Adăugați 1 și 1/2 cană de apă și amestecul de drojdie/zahăr/apă caldă de mai înainte.  Folosind un mixer de mână, amestecați bine până se omogenizează bine. Verificați consistența aluatului;  ar trebui să fie relativ subțire.  Dacă curge prea mult, mai adaugăm făina cernută.  Dacă este prea groasă, adăugați mai multă apă. Lăsați aluatul să se odihnească aproximativ 60 de minute.  Păstrați-l acoperit într-un mediu fără curenți. După ce aluatul s-a odihnit, încălziți aproximativ uleiul într-o tigaie și aruncați linguri mari de aluat în uleiul fierbinte.  Repetați pentru a adăuga cât mai multe tiganites fără ca tigaia să fie supraaglomerată. Ele ar trebui să aibă aproximativ dimensiunea unei cărți de joc.  Se prăjesc aproximativ 3 minute pe fiecare parte, până când se rumenesc și sunt făcute. Transferați-le prăjite într-un vas tapetat cu un prosop de hârtie și repetați cu restul aluatului.  Dacă preferați să nu gătiți toate tiganitele deodată, aluatul se poate păstra câteva zile la frigider. Se servesc calde, acoperite cu multă miere.

 ​Spor la treabă și poftă bună!

Rețetă de borș de pește "de pe baltă"Rețetă preluată de la Ivan Pescar&Scrumbia Bar

De la noi, din #DeltaDunării ... borș de pește 🥣

Redăm mai jos o rețetă culeasă “de pe baltă”:

În borșul de pește intra 4 legume: cartofi, ceapă, ardei (gras si iute) și roșii. Pe langă acestea mai aveți nevoie de leuștean, sare, ulei și oțet. Dar partea cea mai importantă este peștele, cea mai bună ciorbă iese cu minim 4 feluri de pește.

Întâi puneți la foc ceaunul cu apa și legumele (legumele trebuie sa fie cam o treime din volumul de apă), lasați la fiert pana cand cartofii sunt aproape fierți. Dacă înainte de a le pune la fiert, coaceți puțin pe jar sau pe tablă roșiile și ardeiul și apoi le cojiți, veți obține un gust și mai intens. Puneți sare și gustați, trebuie ca zeama să fie puțin mai sarată, peștele va mai trage din sare. Puneți peștele în ceaun si NU mai amestecați (se fărâmă peștele).

În aproximativ 10 min peștele trebuie sa fie fiert (țineți focul din jar cât să fiarbă ușor apa în ceaun, nici să nu se oprească, nici să nu clocotească să rupă peștele în bucăți).

Când și peștele este fiert, puteți pune oțetul, apoi puneți și câteva linguri de ulei.

Cand este gata, luați ceaunul de pe foc, aruncați o mână de leuștean tăiat mărunt și acoperiți timp de câteva minute.

Borșul de pește se manancă în mod tradițional așa:

Se scoate peștele pe un platou și se servește cu mujdei de usturoi (mujdeiul poate fi simplu sau cu roșii coapte si cojite si apoi frecate împreuna cu usturoiul). Apoi se servește zeama, cu mujdei si ardei iute (ciușcă - cum îi spunem noi, dobrogenii).

Vă invităm să-l savurați în cel mai minunat loc din țară - Delta Dunării!

Piept de rață la tigaie cu sos de ciuperci

Ingrediente: 2 piepți de rață, 300 gr. ciuperci tăiate fâșii, ulei de măsline cât este necesr,unt 50 gr.,piper negru proaspăt măcinat, sare marină neiodată după gust, 1/2 ardei iute, un pic de cimbru uscat, 2 căței de usturoi, 2 linguri de smântână, un pic de pătrunjel.

Mod de preparare: Lăsați carnea la temperatura camerei 15 minute îainte de preparare. Înainte de a pune pieptul de rață în tigaie să se frigă, acesta se crestează pe partea cu pielea în carouri. Puneți apoi carnea cu pielea în jos în tigaia rece ți dați drumul la foc la mediu spre minim., ca să-și lase grăsimea. Frigeți carnea bine spre gata după cum vă place. Când considerați că este gata scoateți-o pe un platou și tăiați-o în bucăți mici.

În tigaia de lucru adăugați peste grăsimea lăsată e rață untul și cimbrul și puteți să mai prăjiți un pic bucățile care par nefăcute. Sau direct in această tigaie adăugați ciupercile și înăbușiți-le blând. Când sunt gata, asezonați cu sare și piper, adăugați și cățeii de usturoi mărunțiți, după care rapid smântâna; mai țineți un pic pe foc, după care adăugați în acest amestec bucățile de carne, amestecați un pic și sunteți gata. Înainte de servire presărați pe deasupra pătrunjel tocat fin.

Spor la treabă și poftă bună!

Rețetă de kebab ca la Thanasis Kebab din Monastiraki Athena

Ingrediente: 600 -700 gr. de carne de miel, tocată de 3 ori la mașină, 300-400 gr. de carne vițel, tocată de 3 ori în mașină, (procntele de carne miel la carne de vită sunt: 2/3  la 1/3), 1 ardei gras roșu, 30 ml. de apă, 2 - 3 căței de usturoi, fin zdrobiți, condimente la 1 kg. de carne: 1 lingură mare de paprika dulce, 1 lingură mare de sare, 1/2 lingură piper negru măcinat, 1/4 lingură de cimbru.

Mod de preparare:  Într -un blender, adăugăm toate condimentele, usturoiul, o zecime din carne, 2/3 din apă și  amestecăm extrem de bine! După aceasta, adăugăm acest amestec, la carnea noastră tocată și  frământăm cu mâna timp de cel puțin 5 până la 10 minute, udându -ne ocazional mâinile cu apă rece, deoarece acest lucru va face carnea pufoasă și aerisită. Apoi acoperim cu folie alimentară și dăm la frigider  2-5 ore.După acest interval de timp suntem gata să facem kebabul pe frigarui, folosind din nou apă pentru a modela și a se forma. Din nou dăm la frigider timp de 30 de minute înainte de a le pune pe grătar sau a le coace în cuptor. Între timp, pregătim farfuriile, pe care vom pune ceapă, roșii, ardei gras, salată de vinete, tyrokafteri, sos de usturoi (ca în rețeta de mai jos) și  ceva bucăți de pita grecească. Carnea ar nevoie să se facă pe grătar de 3 minute pe fiecare parte pe grătarul cu foc mic, sau 10 minute în cuptor la 190 gr.C, pe fiecare parte, deoarece aceste frigărui trebuie să fie suculente.

Rețetă sos de usturoi

Ingrediente:  10 - 15 căței de usturoi striviți cu latul cuțitului, 1/2 linguriță de sare, 1 lingură tahini, 50 - 70 ml. de ulei de măsline extravirgin grecesc, 100 gr. de iaurt grecesc Stragghisto 10%, 50 ml. suc de lămâie proaspăt stors.

Mod de preparare:  Într -un blender, adăugăm usturoiul și 50 ml de ulei și  amestecăm bine până când vom avea o textură compactă, apoi adăugăm sucul de lămâie și continuăm să amestecăm și după cum vom vedea textura va începe să se îngroașe pic. Următorul pas este să adăugați restul uleiului, (20-30 ml)  (așa cum ați face la maioneză),  acest lucru  strângând și  îngroșând  amestecul. În cele din urmă, adăugați iaurtul și continuași să amestecați până când obțineți o textură strălucitoare, netedă-„ca o textură groasă de miere”. În cele din urmă, adăugați tahini și dați o amestecare finală. Puneți deoparte într-un recipient de sticlă, la rece pentru  odihnă, timp de 1 oră. Sosul nostru de usturoi este gata apoi să fie servit .

 

Spor la trreabă și poftă bună! 

Crêpes Suzette, Rețetă și poveste

Rețeta delicioasă de crêpes suzette considerată marele clasic dulce al bucătăriei franceze este oare una improvizată sau atent studiată? Sosul Suzette este un amestec de mandarine (astăzi se folosesc mai mult portocale), lămâie, zahăr și unt (astăzi față de rețeta originară se face și o flambare cu Grand Marnier).

Originea și povestea acestui desert este foarte contestată și ca de multe ori, istoricii nu sunt cu toții de acord asupra unei singure povești.

Se spune  că  a fost inventat la Monaco în ianuarie 1896 de către un bucătar (probabil Auguste Escoffier pe atunci bucătar la Monaco Grand Hôtel) pentru Prințul de Wales, viitorul rege Edward al VII-lea și fiul Reginei Victoria, care era însoțit de o doamnă, pe nume Suzette (Suzanne Reichenberg pe numele ei adevărat). Auguste Escoffier s-a oferit să numească rețeta pe care a creat-o  cu numele Prințului dar acesta ar fi răspuns că nu merită această onoare. În schimb, ar fi ales-o pe Suzette care era cu el. Astfel astăzi nu mâncăm azi crêpe Edward !

O altă variantă ne spune că angajatul lui Auguste Escoffier, Henri Charpentier, i-a servit prințului acele crêpe la Café de Paris din Monte Carlo. Când a servit clătitele fierbinți, viitorului rege Edward al VII-lea, acesta a vărsat niște alcool. Înțelept, a făcut să creadă că această rețetă fusese inventată special pentru rege. Dar din moment ce avea doar 16 ani la acea vreme, este cel mai puțin probabil! Oricum ar fi, Henri Charpentier s-a creditat cu inventarea rețetei de crêpe Suzette când era bucătarul familiei americane Rockefeller din Statele Unite.

O altă poveste este că ele  au fost inventate mai devreme, în 1890, la hotelul Savoy din Londra, unde lucra Auguste Escoffier, adevăratul inventator. Și, ca de multe ori, adăugarea de alcool ar fi fost o stângăcie. Acest accident este probabil adevărat, dar conform istoricilor mai târziu  nu pentru primele crêpe pe care  le-a servit prințului.

Deci pe cine să credem?

De reținut că francezii nu folosesc apă minerală sau sifon la clătite, aluatul acestora preparându-se doar cu lapte. Uneori folosesc bere sau cidru iar făina nu este mereu cea albă ci poate fi combinată cu făină integrală sau cu făină de hrișcă (farine de ble noir – la galettes).

1. Evident, crêpele Suzette nu au fost flambate la începuturi.
2. Lichiorul folosit în sosul Suzette (precum și în aluatul de crêpe) a fost lichior de portocale curacao și nu Grand Marnier ca astăzi.
3. Citricele folosite au fost mandarine mai mult decât portocale, sau amestec de portocale-lămâie ca astăzi. 
4. Sosul este indicat ca unt de citrice sau unt de mandarină, cu o cantitate importantă de unt. Sosul fiind făcut din zahăr caramel, suc de citrice și coajă. În principal mandarine/portocale cu puțin adaus de lămâie. Se reduce pentru a obține o consistență plăcută pentru că nu vrem să fie prea lichid. Apoi vine alcoolul. 
5. Astăzi rețeta se servește flambată cu Grand Marnier. Unii o fac în fața oaspeților, înmuiând crêpele în sos și în ultimul moment toarnă Curacao ca în varianta originară, Grand Marnier/Cointreau sau Combier,  fierbinte și se dă foc. 

Ingrediente: Pentru aluatul de clatite (12 clatite cu diametrul 20cm): 500 ml. lapte, 50 ml. bere lager (bere de fermentare joasă),    4 ouă, 250 gr. făină, 25 gr. unt nesărat, 40 gr. zahăr, 50 ml. lichior de portocale (Lichior Portocale Orange Curacao Marie Brizard 30% Alcool),un praf de sare marină neiodată,.

Pentru sosul Suzette: 60 gr. zahăr,  coajă rasă de la 4 mandarine bio,  coaja rasă de la o lămâie bio, 200 ml. suc de mandarine, 20 ml. suc de lămâie, 100 gr. unt nesărat, 50 ml. lichior de portocale (Lichior Portocale Orange Curacao Marie Brizard 30% Alcool).

Finisare:  niste coajă de portocale confiată (opțional)

Mod de preparare: Amestecați făina cu zahărul și sarea. Adaugați ouăle, pe rând, încorporând bine pentru fiecare în parte. Turnați treptat berea și laptele și încorporați-le în aluat. Adăugați untul topit și lichiorul. Dacă este posibil, este bine să lăsați aluatul să stea la rece, în frigider, peste noapte.  Pregătiți o tigaie unsă cu puțin unt . Când untul începe să se topească, folosiți un prosop de hârtie pentru a întinde untul peste tot în tigaie și îndepărtați orice exces. Amestecați aluatul care s-a odihnit, astfel încât textura să fie uniformă.Când sunt gata împăturiți-le de două ori, astfel încât să arate ca un sfert de clătită.

 

Între timp, faceți sosul Suzette.  Deoarece totul merge foarte repede când vine vorba de caramel, începeți prin a pregăti și măsurați toate ingredientele: cântăriți zahărul, faceți cubulețe untul. Radeți mandarinele (ideal să faceți fâșii subțiri). Stoarceți mandarinele și lămâia pentru a obține cantitățile necesare. Măsurați lichiorul.

Apoi faceți caramel. Se toarnă zahărul într-o cratiță, fără apă și se încălzește ușor. Când capătă o culoare superbă de chihlimbar, adăugați untul tăiat cubulețe și amestecați imediat (se va opri astfel procesul de gătire). Apoi adăugați cu grijă sucul de manadrine și lămâie ( reacția este una destul de violentă! Aveți grijă să nu vă stropească ). Caramelul se va întări la contactul cu sucul rece dar se va topi din nou. Tot acum se pune și lichiorul de portocale. Sosul nu trebuie îngroșat excesiv. Amestecați bine și  lăsați la foc mic să scadă preț de câteva minute.  Rețineți că, dacă din greșeală vă rămân solidificări de zahăr (formate de șocul de temperatură când ați adăugat unt la caramel), acestea se vor dizolva încetul cu încetul și vor dispărea. Prin reducere, caramelul și sucurile vor forma un sirop frumos și lucios. Pentru servire înmuiați așa pliate clătitele în tigaia cu sos, scoteți-le pe o farfurie și decorați-le cu coajă de portocale.

Spor la treabă și poftă bună! .