Ciorbă rădăuțeană

 

“A fost realizată la data de 14 februarie 1982, pe baza unei reţete proprii (aflată in reţetarul oficial al O.J.T. Suceava de la data respectivă). Ideea ei a venit de la faptul că pe atunci ciorba de burtă era aproape interzisă, fiind considerată „decadentă”, iar materie primă pentru a o prepara se găsea foarte greu.Aşa că ne-am gândit la o adaptare personală, acceptabilă pentru acele vremuri, o rețetă bună chiar şi pentru copii. Carnea de pui încă se găsea, turiştii străini şi chiar români veneau în zonă în număr destul de mare, iar oficialii aveau interes să fie primiți cât mai bine, astfel încât puteam promova, pe lângă alte produse realizate după reţete proprii, cum ar fi sărmăluţele cu urdă sau antricotul rădăuțean, o bucătărie locală. Pentru că Restaurantul Nordic era pe vremea aceea reprezentativ pentru orașul Rădăuți, atributul rădăuțean(ă) era dat rețetelor noi create aici. Aşa a apărut Ciorba rădăuţeană care s-a bucurat destul de repede de o mare popularitate, chiar dacă atunci se servea doar la Rădăuţi, chiar şi în cadrul O.J.T. Suceava celelalte restaurante din rețea nu au preluat-o, deși exista un rețetar comun, deoarece se obişnuia, ca şi azi, ca restaurantele să aibă produse proprii sau specialătăţi ale „casei” sau ale „bucătarului”.

După 1989 reţeta a devenit tot mai populară şi răspândită. Deoarece conţine o denumire geografică, legislaţia noastră n-a permis omologarea. Mă bucur însă că şi-a păstrat denumirea, oriunde se serveşte în ţară sau peste hotare (căci rădăuțenii au luat-o cu ei oriunde au plecat), devenind astfel un adevărat brand al oraşului nostru. Până la urmă acesta a fost şi scopul: de a promova şi astfel o zonă turistică unică ce are şi o bucătărie originală.

Maestru în arta culinară,

Cornelia Dumitrescu

 

Ingrediente: 3 spinări de pui și trei gâturi, 2-3 bucăți piept de pui, 4 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel+ 1 de păstârnac, 1 țelină cu frunze,  4 cepe albe, 1 ardei gras, 2 carttofi albi, 1 foaie de dafin, câteva boabe de piper, sare marină neiodată după gust, smântână grasă 30%, 4 gălbenusșuri de ou, 2-3 căpățâni de usturoi ( zdrobiți) după gust, 1 lingură amidon de porumb.

Mod de preparare: Curățați bine bucățile de pui. Curățați bine și spălati și zarzavaturile inclusiv frunzele de țelină. Le lasați întregi.

Se fierb can în 3 litri de apă, legumele împreună cu bucățile de pui dar ți cu frunzele de țelină ,ceva boabe de piper, sare și frunza de dafin. Se spumează la nevoie, se știe ca aproximativ după 15 de minute de fierbere nu mai face spumă. După aceast dați focul mic, acoperiți cu un capac și lăsați să fiarba aproximativ 30-40 de minute sau până carnea și legumele s-au făcut. În acest moment se trece prin sită ca să rămâna zeama curată. Eu spre deosebire de rețeta originală am folosit însă o parte din morcovi tăiați bucățele ( cu restul legumelor mai puțin păstârnacul și ceapa se poate face o salată). Pieptul de pui ( fără pieliță) se taie în fâșii, se scoate carnea de pe spinările de pui și se adaugă împreună cu morcovul înapoi în supă și se mai dă într-un clocot. Dacă mai este nevoie adăugați apă călduță. Între timp faceți liaison-ul sau cum îi zicem pe românește îngroșala, adică cea cu care dregem zeama. Aceasta înainte de a se pune peste supa caldă, trebuie temperată, prin adăugarea de zeamă fierbinte (egalizarea temperaturilor  previne coagularea oului datorită șocului termic). Bateți energic cu puțină sare galbenusurile, după care amestecați în ele amidonul de porumb, usturoiul zdrobit și smântâna. Dați focul mic de tot, turnați liason-ul în zeamă, amestecând constant, după care mai fierbeți la foc mic până la primul clocot.Se servește caldă cu pâine prăjită, ardei iute și un picuț de oțet.

Spor la treabă și poftă bună!