Μανιτάρια Κρασάτα-Manitaria Krasata-Ciuperci în sos de vin

Μανιτάρια Κρασάτα” (Manitaria Krasata) este o mâncare tradițională grecească de ciuperci în sos de vin, foarte aromată și simplu de făcut.

Μανιτάρια Κρασάτα-Ciuperci în sos de vin

Ingrediente: 500 gr. ciuperci proaspete (champignon, pleurotus sau mix), 1 ceapă mare albă-tocată fin, 2-3 căței de usturoi-tocați, 100 ml. vin roșu sec (sau alb, după gust), 2 linguri ulei de măsline extravirgin, 1 lingură pastă de roșii sau 2 roșii rase, 1 linguriță oregano uscat, 1/2 linguriță cimbru uscat (opțional), sare marină neiodată și piper negru proaspăt măcinat, puțin pătrunjel verde tocat- pentru servire.

 

Mod de preparare: A.Pregătirea ciupercilor: Curăță ciupercile și taie-le felii sau în jumătăți, dacă sunt mici. B. Sotarea: Într-o tigaie mare, încinge uleiul de măsline. Adaugă ceapa și călește-o până devine translucidă. Adaugă usturoiul și călește încă 1 minut. C. Adaugă ciupercile: Pune ciupercile în tigaie și gătește-le la foc mediu până își lasă apa și încep să se rumenească ușor (aprox. 5–7 minute). D. Deglazare cu vin ( este o procedură culinară care implică folosirea unui lichid pentru a îndepărta reziduurile caramelizate ramase pe fundul unui vas de gătit, dupa preparare pentru a da gust, aromă și culoare sosurilor și supelor): Toarnă vinul și lasă-l să fiarbă 2–3 minute, până se evaporă alcoolul. E. Sosul: Adaugă pasta de roșii (sau roșiile rase), oregano, cimbru, sare și piper. Redu focul și lasă să fiarbă acoperit 10–15 minute, până când sosul se îngroașă ușor. F. Finalizare: Presară pătrunjel verde deasupra înainte de servire.

 

Sugestii de servire:

 

• Ca garnitură lângă orez, piure sau paste.
• Sau ca fel principal vegetarian, cu pâine prăjită grecească.
• Merge excelent cu un vin roșu sec (Agiorgitiko sau Merlot).

Spor la treabă și poftă bună!

Ciorbă de ardei umpluți

Ciorbă de ardei umpluți

Iată o rețetă tradițională de ciorbă de ardei umpluți, așa cum se face în multe zone din România — gustoasă, aromată și acrișoară.

 

1.

 Ingrediente (pentru 6–8 porții): I. 8–10 ardei grași (de mărime medie), 500 gr. carne tocată (amestec vită-porc sau doar porc), 100 gr. orez, 1 ceapă mare tocată fin, 1 morcov ras, 2 linguri pastă de tomate, 1 ou (pentru legarea compoziției), 1 legătură mărar și/sau pătrunjel, 1 linguriță sare neiodată, ½ linguriță piper, 2-3 linguri ulei/ II. Pentru zeamă: 2 litri apă (sau supă de oase, dacă ai), 1 ceapă întreagă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie mică de țelină, 300 ml. suc de roșii (sau 2 linguri pastă de tomate), 1-2 linguri oțet sau zeamă de lămâie (după gust), sare neiodată și piper după gust

 

Mod de preparare: A. Pregătirea ardeilor: Spală ardeii, taie capacele și scoate semințele, fără a le rupe pereții. B. Compoziția pentru umplut: Călește ușor ceapa și morcovul în ulei (2-3 minute). Adaugă orezul spălat, pasta de tomate, apoi carnea tocată. Condimentează cu sare, piper și verdeață tocată. După ce se răcește puțin, amestecă cu oul. C. Umplerea ardeilor: Umple ardeii cu compoziția, dar nu complet — orezul se va umfla. Așază-i cu „gura” în sus într-o oală mare. D. Zeama: Toarnă apă sau supă cât să acopere ardeii. Adaugă legumele pentru ciorbă (ceapă, morcov, țelină, păstârnac). Lasă la fiert la foc mic 40–50 minute. E.  Acrirea și finisarea:  Când ardeii sunt fierți, adaugă sucul de roșii și mai fierbe 10–15 minute. Potrivește de sare, piper și acreală (cu oțet sau lămâie). Presară verdeață proaspătă la final.

 

Servire:

 

• Se servește fierbinte, cu smântână și pâine de casă sau mămăligă alături.

 

Mai jos o varianta ardelenească a ciorbei de ardei umpluți, așa cum se face prin satele din Transilvania — cu afumătură, smântână și un gust acrișor-dulce echilibrat.

 

2. Ciorbă ardelenească de ardei umpluți (cu afumătură și smântână)

 

Ingrediente (6–8 porții): I. 8–10 ardei grași potriviți, 400–500 gr. carne tocată (porc sau amestec porc-vită), 100 gr. afumătură (costiță, slănină afumată sau kaizer), 1 ceapă mare tocată, 100 gr. orez spălat, 1 morcov ras, 1 ou, 2 linguri pastă de roșii, 1 legătură pătrunjel verde, sare neiodată, piper, boia dulce ( dă culoare frumoasă), 2 linguri ulei/ II. Pentru zeamă: 2,5 litri apă sau supă de oase, 200 gr. smântână grasă (fermentată, 20–25%), 2 linguri făină (pentru îngroșat), 2 frunze de dafin, 1 rădăcină mică de țelină, 1 păstârnac, 1 morcov, 1 ceapă, 2 linguri oțet (sau după gust), sare neiodată, piper, verdeață pentru servit

 

Mod de preparare: A. Pregătirea ardeilor: Spală ardeii, taie capacele și scoate semințele, fără a le rupe. B. Compoziția: Călește ceapa, morcovul și afumătura tăiată cubulețe mici în ulei. Adaugă orezul spălat și lasă-l 1–2 minute. Pune pasta de roșii, carnea tocată, condimentele, apoi amestecă bine. După ce se răcește puțin, încorporează oul și verdeața. C. Umplerea ardeilor: Umple ardeii, fără a-i presa prea tare. Așază-i în oală cu „gura” în sus. D. Fierberea: Adaugă legumele întregi (ceapă, țelină, păstârnac, morcov) și foile de dafin. Toarnă apă cât să-i acopere și fierbe la foc mic 50–60 minute. E. Dresul cu smântână: Amestecă smântâna cu făina și câteva linguri de zeamă fierbinte, apoi toarnă în oală, amestecând ușor. F. Fierbe încă 5–10 minute, fără să clocotească puternic (ca să nu se taie smântâna). G. Potrivește de sare, piper și oțet.

 

Servire:

 

• Se servește fierbinte, cu pătrunjel tocat deasupra.
• Merge excelent cu mămăliguță și ardei iute murat.
• Unii ardeleni mai adaugă și o lingură de smântână în farfurie, la servire.

 

Iată o varianta țărănească ardelenească de ciorbă de ardei umpluți în moare (zeamă de varză) — așa cum se făcea iarna prin satele din Cluj, Mureș sau Bistrița, când se folosea varza murată în loc de oțet.

 

3.  Ciorbă țărănească de ardei umpluți în zeamă de  moare

 

Ingrediente (pentru 6–8 porții): I. 8–10 ardei grași, 500 gr. carne tocată (porc sau amestec porc-vită), 100 gr. orez spălat, 1 ceapă mare tocată mărunt, 1 morcov ras, 100 gr. afumătură (kaizer, costiță sau slănină afumată), 1 ou, 2 linguri pastă de roșii, 1 legătură pătrunjel tocat, 1 linguriță boia dulce (eventual și un vârf de cuțit de boia afumată), sare neiodată, piper, 2 linguri ulei/ II. Pentru zeamă: 1 litru moare (zeamă de varză curată, acrișoară, nu prea sărată), 1,5 litri apă sau supă de oase, 2 frunze de dafin, 1 ceapă întreagă, 1 rădăcină mică de țelină, 1 morcov, 1 păstârnac, 200 ml. smântână grasă, 1 lingură făină (pentru îngroșat ușor).

 

Mod de preparare: A. Pregătirea ardeilor: Spală, curăță și scobește ardeii, fără să le rupi capacele. B. Compoziția: Călește ceapa, morcovul și afumătura tăiată mic în ulei. Adaugă orezul, apoi carnea tocată, pasta de roșii, boiaua, sare și piper. După ce se răcește puțin, pune oul și verdeața. C. Umplerea ardeilor:Umple ardeii lejer (orezul se va umfla). Pune-i într-o oală încăpătoare. D. Fierberea: Toarnă peste ei amestecul de moare și apă. Adaugă legumele întregi și foile de dafin. Fierbe încet 50–60 minute, până se pătrund ardeii. E. Dresul cu smântână: Amestecă smântâna cu făina și 2-3 linguri din zeama fierbinte. Toarnă în oală și mai fierbe 5–10 minute, fără clocote puternice. Gustă: dacă zeama e prea acră sau prea sărată, mai adaugă apă fierbinte.

 

Servire:

 

• Se servește fierbinte, cu pătrunjel proaspăt și mămăliguță.
• Tradițional, se pune pe masă și un ardei iute sau un castronel de smântână rece.

Spor la treabă și poftă bună!

Μικτά γλυκά του κουταλιού-Miktá glyká tou koutalioú-Un dulce de linguriță făcut din mai multe fructe la un loc

Glyko tou Koutaliou

Glyka tou Koutaliou „amestec”, o variantă tradițională, frumoasă la gust și la aspect, adică un dulce de linguriță făcut din mai multe fructe la un loc (așa cum se face în unele sate din Grecia, mai ales vara).

 

I. Glyko tou Koutaliou – Amestec de fructe (Μικτά γλυκά του κουταλιού)

 

Ingrediente: 300 gr cireșe fără sâmburi, 300 gr. caise tăiate în bucăți, 200 gr. smochine mici (sau tăiate în jumătăți), 200 gr. boabe de struguri albi sau roșii, 1 kg. zahăr, 500 ml. apă, 1 lingură zeamă de lămâie, 1 baton mic de scorțișoară, 1 păstaie de vanilie și 2 cuișoare

 

Mod de preparare: A.  Pregătirea fructelor: Spală-le, curăță sâmburii (unde e cazul) și taie fructele mai mari în bucăți egale. Dacă folosești smochine verzi, le poți opări 2-3 minute pentru a-și păstra forma. B. Fierberea siropului: Într-o cratiță mare, pune zahărul și apa. Fierbe până se formează un sirop ușor legat (10–12 minute din momentul fierberii). C. Adăugarea fructelor: Pune fructele care fierb mai greu (de exemplu smochinele, cireșele) primele. După 10 minute, adaugă fructele mai moi (caisele, strugurii). Lasă la fiert la foc mic până când siropul devine gros și limpede, iar fructele rămân întregi. D. Finalizarea: Adaugă zeama de lămâie și mirodeniile, mai fierbe 2-3 minute. Lasă să se răcească complet, apoi pune în borcane curate și închide bine capacele.

 

Sugestii de servire:

 

• O linguriță servită simplu, cu apă rece (tradiția grecească).
• Peste iaurt grecesc, înghețată sau brânză fină.
• Poți adăuga și bucățele de coajă de portocală confiată pentru un gust mai aromat.

 

II. Varianta de iarnă, Glyko tou Koutaliou de iarnă (Γλυκό του κουταλιού χειμωνιάτικο)  cu fructe confiate, uscate sau de sezon (coajă de portocală, gutuie, cireșe din sirop, smochine uscate).

Este foarte parfumată, se păstrează luni de zile și se servește la ocazii speciale sau lângă un iaurt dens grecesc ori brânză graviera.

Ingrediente: 200 gr. coajă de portocală confiată (sau fiartă în zahăr acasă), 200 g r.gutui curățate și tăiate cuburi, 150 gr. smochine uscate, tăiate în jumătăți, 150 gr. caise uscate, 100 gr. stafide aurii sau negre, 100 gr. nuci întregi sau migdale opărite, 1 kg. zahăr, 500 ml. apă, 1 linguriță zeamă de lămâie, condimente (după gust): baton de scorțișoară, cuișoare, păstaie de vanilie sau coajă de lămâie.

 

Mod de preparare: A . Pregătirea fructelor: Dacă folosești gutui proaspete, fierbe-le 10 minute în apă cu puțin zahăr până se înmoaie. Fructele uscate (smochine, caise, stafide) se lasă la înmuiat 20–30 minute în apă caldă, apoi se scurg. B. Prepararea siropului: Pune zahărul și apa într-o cratiță adâncă. Fierbe 10–12 minute până obții un sirop mediu, clar și ușor gros. C. Adăugarea fructelor: Pune mai întâi gutuile și coaja de portocală, fierbe 10 minute. Adaugă fructele uscate și condimentele. Fierbe până când siropul se leagă (aprox. 15–20 minute, în funcție de cantitate). La final, adaugă zeama de lămâie și, dacă dorești, nucile sau migdalele. 

Răcirea și păstrarea:

 

• Lasă dulcele să se răcească complet în oală, apoi pune-l în borcane curate.
• Se păstrează la loc răcoros și întunecat; rezistă 6–12 luni.

 

Sugestii de servire:

 

• 1 linguriță cu un pahar de apă rece (ca în tradiția grecească)
• Peste iaurt grecesc, brânză ricotta sau înghețată de vanilie
• Ca umplutură pentru clătite sau prăjituri de iarnă

 

III. Iată varianta și o variantă  mănăstirească (μοναστηριακό γλυκό του κουταλιού), fără zahăr rafinat, îndulcită doar cu miere naturală și aromatizată discret cu condimente și coajă de citrice. 

Aceasta este o rețetă simplă, făcută în multe mănăstiri din Grecia, mai ales în timpul posturilor, pentru că e naturală, de post și foarte hrănitoare.

 

Ingrediente: 300 gr. smochine uscate (tăiate în jumătăți), 200 gr. caise uscate, 150 gr. stafide aurii, 150 gr. prune uscate fără sâmburi, 100 gr. coajă de portocală (fiartă sau confiată ușor), 250–300 gr. miere naturală (de preferință de flori sau de pin), 250 ml. apă, 1 lămâie bio (sucul și coaja rasă), 1 baton mic de scorțișoară, 2 cuișoare, 1 păstaie de vanilie

 

Mod de preparare: A. Pregătirea fructelor: Taie fructele uscate în bucăți egale. Pune-le într-un bol cu apă caldă timp de 20–30 minute, doar cât să se înmoaie ușor. Scurge-le bine. B. Prepararea siropului de miere: Într-o cratiță adaugă mierea și apa. Încălzește la foc mic (nu trebuie să fiarbă tare, doar să se omogenizeze), amestecând ușor. C. Adăugarea fructelor: Pune fructele și mirodeniile. Fierbe la foc mic 20–25 de minute, până ce siropul se leagă ușor și fructele sunt lucioase. Adaugă sucul și coaja rasă de lămâie la final, pentru prospețime.

 

Păstrarea:

 

• Lasă să se răcească complet, apoi pune în borcane curate și închise ermetic.
• Se păstrează la frigider sau într-un loc răcoros (durează 2–3 luni).

 

Sugestii de servire:

 

• 1 linguriță alături de apă rece (tradiția greacă de ospitalitate)
• Cu iaurt grecesc, brânză de capră sau o felie de halva de post
• Poate fi folosit ca topping pentru terci de ovăz, clătite sau deserturi simple de post

Spor la treabă și poftă bună!

Χταποδόσουπα -Xtapodosoupa-Supă de caracatiță

Xtapodosoupa-Supă de caracatiță

Χταποδόσουπα (Xtapodosoupa) adică supă de caracatiță, o rețetă simplă, dar plină de savoare, tipic mediteraneană fiind un preparat tradițional grecesc, gustos, aromat și foarte hrănitor gătit în special în zonele de coastă.

Este o rețetă simplă, dar plină de savoare, tipic mediteraneană.

Ingrediente (pentru 4 porții): 1 caracatiță de aproximativ 1 kg, 1 ceapă mare, tocată mărunt, 2 morcovi tăiați rondele, 1 tulpină de țelină (sau 1 bucată mică de rădăcină), 2 cartofi tăiați cuburi, 2 roșii mari rase (sau 200 gr. roșii cuburi din conservă), 1/2 pahar vin alb sec (opțional), 3 linguri ulei de măsline, 1 frunză de dafin, sucul de la 1/2 lămâie (după gust), sare marină neiodată și piper după gust, puțin pătrunjel proaspăt pentru servire.

 

Mod de preparare: A. Curățarea și pregătirea caracatiței: Spală bine caracatița sub jet de apă rece și, dacă nu e deja curățată, îndepărtează ciocul și ochii. Taie caracatița în bucăți potrivite. B. Fierberea caracatiței: Pune bucățile într-o oală mare, fără apă (caracatița își lasă propriul suc), și gătește-le la foc mic 20-30 minute, până se înmoaie. Dacă vrei, adaugă vinul alb în timpul fierberii pentru un plus de aromă. Scoate bucățile de caracatiță și păstrează lichidul rezultat — îl vei folosi ca bază pentru supă. C. Prepararea supei: Într-o altă oală, călește ceapa în ulei de măsline 2-3 minute, până devine translucidă. Adaugă morcovul, țelina și cartofii, apoi roșiile și frunza de dafin. Toarnă peste ele lichidul de la caracatiță și, dacă e nevoie, completează cu apă fierbinte până acoperi legumele. Lasă să fiarbă 20-25 minute, până legumele sunt moi. D. Finalizarea: Adaugă bucățile de caracatiță înapoi în supă și mai fierbe totul 5-10 minute. Condimentează cu sare, piper și zeamă de lămâie după gust. E. Servirea: Presară pătrunjel proaspăt tocat și stropește cu puțin ulei de măsline extravirgin.

 

Sfat:

 

• Dacă vrei un gust mai „de mare”, poți adăuga la fiert o bucățică de alge uscate sau puțin fenicul.
• Se servește caldă, cu pâine prăjită sau crutoane.

 

Mai jos o variantă modernă și mai consistentă a supei de caracatiță — inspirată din bucătăria tavernelor grecești din insule, unde se adaugă orez sau orzo (kritharaki), o paste mici în formă de bob de orez.

 

Supă de caracatiță cu orez sau orzo (Χταποδόσουπα με ρύζι ή κριθαράκι)

 

Ingrediente (pentru 4 porții): 1 caracatiță (aprox. 1 kg), 1 ceapă mare, tocată fin, 2 morcovi tăiați rondele, 1/2 ardei roșu (opțional, pentru culoare și aromă), 1 tulpină de țelină tocată, 2 roșii rase sau 200 g roșii cuburi (din conservă), 1/2 pahar vin alb sec, 3 linguri ulei de măsline extravirgin, 1 frunză de dafin, 1/2 cană orez (de tip carnaroli, pentru supe) sau orzo (kritharaki), sucul de la 1 lămâie, sare marină neiodată, piper după gust, pătrunjel proaspăt tocat pentru servire.

 

Mod de preparare: A. Pregătirea caracatiței: Curăță și spală bine caracatița, apoi taie-o în bucăți potrivite. Pune-o într-o oală, fără apă, la foc mic. Caracatița își va lăsa propriul lichid. După 20–30 minute, când e fragedă, adaugă vinul alb și mai las-o 5 minute. Scoate bucățile și păstrează lichidul (care va fi baza supei). B. Legumele: Într-o oală separată, încinge uleiul de măsline și călește ceapa, morcovul, țelina și ardeiul până se înmoaie ușor.  Adaugă roșiile și frunza de dafin, apoi toarnă lichidul de la caracatiță și, dacă e nevoie, completează cu apă fierbinte (aprox. 1,5 litri). C. Fierberea supei: Când începe să fiarbă, adaugă orezul (sau orzo). Fierbe 10-12 minute, până se gătește, amestecând din când în când. D. Adăugarea caracatiței: Pune bucățile de caracatiță înapoi în oală și mai lasă la foc mic 5-10 minute, pentru a se combina aromele. Condimentează cu sare, piper și zeamă de lămâie după gust. E. Servirea: Toarnă supa în boluri, presară pătrunjel proaspăt și stropește cu un firicel de ulei de măsline extravirgin. Poți adăuga și un strop de lămâie suplimentar la servire.

Recomandare:

 

• Se servește cu pâine prăjită și un pahar de vin alb sec grecesc (Assyrtiko sau Moschofilero).
• Dacă vrei o textură mai densă, lasă supa să scadă puțin înainte de servire  va semăna mai mult cu un risotto de caracatiță.

 

Spor la treabă și poftă bună!

Μανιτάρια σαγανάκι-Manitaria saganaki-Ciuperci saganaki

Ciuperci saganaki

Μανιτάρια σαγανάκι (Manitaria saganaki) adică ciuperci saganaki este un preparat delicios, simplu și aromat, făcut cu ciuperci, roșii și brânză feta (sau altă brânză grecească).

Ingrediente (pentru 2-3 porții): 500 gr. ciuperci (champignon sau mix de ciuperci), 3 linguri ulei de măsline, 1 ceapă mică tocată fin, 2 căței de usturoi tocați, 2 roșii mari (sau 200 g roșii cuburi din conservă), 1 linguriță pastă de roșii (opțional), 1 linguriță oregano uscat, ½ linguriță cimbru (sau busuioc), sare marină neiodată și piper după gust, 100–150 gr. brânză feta (sau telemea, dacă vrei o variantă locală), puțin pătrunjel proaspăt tocat (pentru decor), un strop de vin alb (50 ml.).

Mod de preparare: A. Pregătirea ciupercilor: Curăță ciupercile și taie-le felii potrivite. B. Călirea: Într-o tigaie (ideal una de tip *saganaki*, adică mică și adâncă), încălzește uleiul de măsline. Adaugă ceapa și călește-o 2-3 minute, până devine translucidă. Pune usturoiul și ciupercile și gătește-le până își lasă zeama și se înmoaie ușor. C. Sosul: Adaugă roșiile tocate și pasta de roșii (dacă folosești). Condimentează cu oregano, cimbru, sare și piper. Adăuga și puțin vin alb, pentru aromă. Lasă sosul să fiarbă 10-15 minute, până se îngroașă ușor. D. Adăugarea brânzei: Taie brânza feta cuburi și pune-le deasupra ciupercilor, în tigaie. Acoperă și lasă 3-4 minute, până când brânza începe să se topească ușor, dar fără să se dezintegreze complet. E. Servirea: Presară pătrunjel proaspăt și servește imediat, alături de pâine prăjită sau lipie. 

Sugestie:

• Ciupercile saganaki merg perfect cu un vin alb sec sau cu ouzo, pentru o experiență grecească autentică.

Spor la treabă și poftă bună!

 

 

Garlic Butter Steak Bites & Creamy Parmesan Shells-Bucăți de friptură în unt cu usturoi și paste scoici cremoase cu parmezan

Garlic Butter Steak Bites & Creamy Parmesan Shells

Ingrediente: I. Pentru bucățile de friptură: 500 gr. carne de vită (mușchi, antricot sau altă bucată fragedă), tăiată cuburi de 2–3 cm, 3 linguri unt, 3 căței de usturoi, tocați mărunt, 1 lingură ulei de măsline, sare și piper negru proaspăt măcinat, opțional: ½ linguriță fulgi de ardei iute (pentru un gust ușor picant), pătrunjel tocat, pentru decor/ II. Pentru pastele scoici cremoase: 250 gr. paste tip scoici (mini shells), 1 lingură unt, 2 căței de usturoi, tocați mărunt, 1 cană smântână dulce (pentru gătit, 30% grăsime), ½ cană lapte, ¾ cană parmezan ras, sare marină neiodată și piper alb după gust.

 

Mod de preparare:   A.  Pregătește pastele: Fierbe pastele scoici în apă cu sare conform instrucțiunilor de pe ambalaj, până devin al dente. Scurge-le, dar păstrează puțin din apa în care au fiert (aprox. ½ cană). B. Sosul cremos cu parmezan: Într-o cratiță, topește o lingură de unt și adaugă usturoiul. Călește-l 30 secunde, fără să se ardă. Adaugă smântâna și laptele, apoi fierbe ușor 2–3 minute. Pune parmezanul ras și amestecă până se topește și devine un sos cremos. Asezonează cu sare și piper alb. Adaugă pastele fierte și amestecă ușor. Dacă sosul e prea gros, adaugă puțin din apa păstrată. C. Bucățile de friptură: Presară sare și piper pe cuburile de vită. Într-o tigaie mare, încinge uleiul de măsline la foc mare. Adaugă bucățile de carne și prăjește-le 1–2 minute pe fiecare parte, până se rumenesc. Nu le găti prea mult ca să rămână fragede. Adaugă untul și usturoiul tocat. Amestecă timp de 30 secunde până ce usturoiul devine auriu și untul capătă aromă. Poți adăuga și fulgii de ardei iute dacă dorești o notă ușor picantă. D. Asamblare: Servește pastele cremoase în farfurii, alături de bucățile de friptură. Presară pătrunjel tocat și puțin parmezan suplimentar deasupra. 

Sugestii:

 

• Poți folosi și friptură de porc sau de pui, dacă nu ai vită.
• Pentru un gust mai intens, adaugă în sos o lingură de vin alb sau câteva picături de suc de lămâie.

Spor la treabă și poftă bună!

Pârjoalele moldovenești tradiționale

Pârjoalele moldovenești tradiționale

Chiftele și pârjoalele moldovenești tradiționale seamănă între ele doar ca cele din urmă se dau prin pesmet înainte de prăjire și au în compoziție mai multe legume. În unele sate din Neamț sau Suceava se dau prin făină, mai ales dacă urmează să fie puse la cuptor după prăjire. În restaurante sau rețete mai moderne, se mai folosește amestec făină + pesmet pentru o textură mai fină.  Pârjoalele moldovenești în funcție de zona din Moldova sunt difertite, toate pornesc de la aceeași bază (carne, legume, pesmet), dar fiecare regiune are mici „șiretlicuri” și obiceiuri proprii.

1. Pârjoalele din Iași (rețeta „boierească”) Carne: amestec porc + vită (uneori și puțin vițel, pentru finețe). Adaosuri: cartof crud ras, morcov, ceapă, usturoi, verdeață, 1 lingură de smântână și puțin muștar clasic. Condimente: sare, piper, cimbru. Crustă: obligatoriu pesmet fin, dat bine pe toate părțile. Truc: după prăjire, se așază într-o tavă și se coc 10–15 minute la cuptor, ca să devină moi și aromate. Rezultat: pârjoale aurii, ușor crocante, cu aromă fină și interior fraged.

2. Pârjoalele din Botoșani (varianta „țărănească”) Carne: mai mult porc, uneori și puțin slăninuță tocată. Adaosuri: cartof ras, ceapă, usturoi, verdeață, pâine înmuiată în apă, fără smântână. Condimente: piper, cimbru, uneori un praf de coriandru. Crustă: se dau prin făină, nu prin pesmet. Mod de gătire: prăjite în ulei și servite imediat, fără cuptor. Rezultat: pârjoale rustice, moi, cu gust intens de carne și usturoi.

3. Pârjoalele din Suceava (varianta de mănăstire / de post) Fără carne, făcute din ciuperci, morcov, cartof, ceapă și pesmet. Se dau prin pesmet și se prăjesc scurt, apoi se coc la cuptor.  Rezultat: crocante la exterior, moi și dulci la interior, cu gust de legume și ciuperci. 

4. Pârjoalele din Vaslui / Roman. Asemănătoare cu cele din Iași, dar cu mai mult usturoi și cimbru, pentru aromă puternică. Uneori se adaugă o lingură de vin alb în compoziție — un truc vechi de gospodine.  Rezultat: parfumate, foarte fragede și ușor picante.

Așa cum am spus chiftelele și pârjoalele moldovenești seamănă mult, dar au câteva diferențe clare de compoziție, gust și preparare.

1. Chiftelele (varianta „clasică românească”). Ingrediente: carne tocată (de obicei porc sau amestec porc-vită), ou, pâine înmuiată în lapte, ceapă, usturoi, sare, piper, verdeață (pătrunjel). Opțional: morcov ras, cartof crud ras, condimente diverse (boia, cimbru). Formă: rotundă sau ușor turtită. Mod de preparare: prăjite în ulei sau coapte la cuptor. Gust: mai simplu, mai uniform, ușor crocant la exterior.

2. Pârjoalele moldovenești.Ingrediente: carne tocată (adesea amestec porc + vită + puțin cartof ras + morcov + ceapă + usturoi + verdeață + uneori și o lingură de smântână). Se pot adăuga condimente aromate: coriandru, cimbru, uneori un strop de muștar. Formă: alungită (ca o elipsă groasă). Mod de preparare: se dau prin pesmet sau făină, se prăjesc și apoi se mai coc ușor în cuptor pentru a fi mai moi la interior și aromate. Gust: mai bogat, mai complex, mai umed și aromat decât chiftelele clasice. 

Mai jos rețeta exactă și autentică a pârjoalelor din Iași, cea considerată „originală” așa cum apărea în cărțile vechi de bucate și cum le făceau gospodinele ieșene de altădată, mai ales la sărbători sau când veneau musafiri.(este o variantă din cărțile de bucate vechi și din rețetele mănăstirilor).

Pârjoale moldovenești din Iași (rețeta originală „boierească”)

Ingrediente (pentru ~12 pârjoale): 500 gr. carne tocată (porc + vită, în proporție 2:1), 1 felie groasă de pâine albă (fără coajă), 100 ml. lapte (pentru înmuiat pâinea), 1 morcov mic-ras fin, 1 cartof crud-ras fin și stors bine, 1 ceapă mare-tocată foarte fin sau dată pe răzătoare, 2 căței de usturoi pisați, 2 ouă, 1 lingură smântână grasă (secretul texturii moi), 1 linguriță muștar clasic, 1 legătură pătrunjel verde tocat mărunt, 1/2 linguriță cimbru uscat, sare neiodată și piper negru proaspăt măcinat, 2 linguri pesmet fin pentru legare (dacă e prea moale compoziția), pesmet pentru tăvălit pârjoalele, ulei pentru prăjit

 

Mod de preparare: A. Pregătește baza: Înmoaie pâinea în lapte, stoarce bine. Pune carnea într-un bol mare, adaugă pâinea, morcovul, cartoful, ceapa, usturoiul, ouăle, smântâna, muștarul și verdeața. Condimentează cu sare, piper și cimbru. Frământă bine cu mâna 5–10 minute — compoziția trebuie să fie omogenă și ușor lipicioasă. Las-o 20–30 minute la frigider. B. Formează pârjoalele: Ia câte o lingură mare din compoziție și formează pârjoale alungite, turtite, de aproximativ 8–9 cm lungime.  Dă-le prin pesmet fin, scuturând excesul. C. Prăjirea: Încinge ulei într-o tigaie adâncă. Prăjește pârjoalele 3–4 minute pe fiecare parte, până devin aurii și crocante. Scoate-le pe șervețele absorbante. D. Coacerea finală  (pas esențial la Iași): Pune pârjoalele prăjite într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Dă-le la cuptor 10–15 minute la 180°C. În acest timp, se frăgezesc la interior și aromele se „împrietensc”. E. Servire: Se servesc calde, cu piure de cartofi, murături sau salată verde, sau reci, cu muștar de casă sau sos de hrean. 

În familiile ieșene mai vechi, se serveau și alături de o lingură de smântână și o frunză de pătrunjel deasupra.

 

Secretele bucătăreselor din Iași:

 

• Smântâna și muștarul dau finețe și aromă.
• Pesmetul fin e obligatoriu pentru crustă frumoasă.
• Cuptorul e cheia texturii moi la interior.
• Niciodată nu se pun mirodenii tari (boia, curry etc.) — doar piper, cimbru și usturoi.

În unele sate din Neamț sau Suceava se dau prin făină, mai ales dacă urmează să fie puse la cuptor după prăjire.

În restaurante sau rețete mai moderne, se mai folosește amestec făină + pesmet pentru o textură mai fină.

Spor la treabă și poftă bună!

Cighiri mănăstirești moldovenești

Cighirii moldovenești

Cighirii moldovenești sunt un preparat tradițional din zona Moldovei, asemănător cu chiftelele, dar mult mai bogat — se fac din organe de porc, condimente, ceapă și mirodenii, fiind de obicei pregătite după tăierea porcului. Iată o rețetă rară și frumoasă: cighiri mănăstirești moldovenești, așa cum se pregătea în mănăstirile din zona Neamț–Botoșani după obiceiurile vechi, atunci când era dezlegare la carne (de Crăciun, Paști sau la hramuri). Este o variantă mai fină, uneori făcută din miel sau vițel, fără prăjeli, cu gust blând, potrivită pentru mesele de obște.

Ingrediente (pentru 6–8 persoane): 500 gr. ficat de miel sau vițel, 300 gr. inimă și plămâni (de la același animal), 200 gr. carne slabă fiartă (pulpă sau mușchi), 2 cepe albe mari, 3 ouă, 2 linguri orez fiert (sau pesmet fin), 1 legătură mare de mărar și una de pătrunjel, 2 căței de usturoi, 1 linguriță cimbru, sare neiodat[, piper negru, puțină nucșoară, prapur (de miel sau vițel) - pentru învelit, unt sau ulei pentru uns tava

 

Mod de preparare: A. Fierberea organelor: Organele și carnea se spală bine, apoi se fierb în apă cu puțină sare și foi de dafin. După ce se răcesc, se toacă mărunt (manual sau la mașină). Călugării nu aruncau nimic — foloseau și zeama pentru ciorbă sau orez. B. Călirea ușoară a cepei: În puțin ulei sau unt se înmoaie ceapa, doar cât să se închidă la culoare ușor (fără prăjire puternică). C. Compoziția: Într-un castron mare se amestecă organele tocate, ceapa, ouăle bătute, orezul fiert, verdeața tocată mărunt, usturoiul pisat și condimentele. Se gustă — trebuie să fie aromată, dar delicată, nu grea. D. Formarea cighirilor: Se iau bucăți de compoziție și se modelează ca niște chiftele mari. Se pot înveli în prapur (dacă există), sau se lasă simple. Pregătirea prapurului: Se spală prapurul în apă călduță cu puțin oțet (pentru a se curăța și albi ușor), apoi se clătește bine. Se taie bucăți mari, cât să poată înveli fiecare cighir.E. Coacerea: Se pun într-o tavă unsă și se coc la cuptor, la 180°C, 40–45 minute, până se rumenesc ușor.

Cighirii mănăstirești nu se prăjeau — se coceau „cu blândețe”, pentru a rămâne fragezi și sănătoși.

În unele sate din nordul Moldovei, se adăuga și un cartof fiert ras sau o lingură de orez fiert în compoziție, pentru a o mai „lega”. Unii puneau și un pic de praf de boia dulce, pentru culoare.

  

Servire: 

 

• Se servesc calzi sau reci, cu:
• mămăliguță,
• sos de hrean cu smântână,
• sau o salată de sfeclă roșie cu oțet și usturoi.

• murături (varză, castraveți, gogoșari)

• sau pur și simplu cu pâine de casă și un pahar de vin roșu ori rachiu.

 

La mănăstiri, se puneau adesea pe masă alături de piftie, plăcinte cu brânză și un pahar de vin sfințit.

 

Tradiție:

 

Se spune că aceste cighiri se făceau „cu gândul curat”, iar la unele mănăstiri din Neamț se adăuga în compoziție și puțin busuioc uscat — „ca să miroasă a pace și să nu se certe frații la masă”.

 

Spor la treabă și poftă bună!