Din meniurile grecilor antici?

Va intrebati poate ce mancau grecii pe vremea lui Platon, Aristotel sau chiar a puternicului Alexandru cel Mare?Dieta mediteraneana traditionala este simpla. Desi  stilul de viata in schimbare a modificat mult dieta , inca mai sunt multi greci care continua sa manance  ca stramosii nostri - cu sute si chiar mii de ani in urmacu aceiasi filozofie si valori mai aproape de pămant si impartasind cu cei din jurul vostru.

 Herodot, care a trait în secolul al V-lea î.Hr., scria:  "Τη Ελλάδι πενίη μεν αεί ποτε σύντροφος εστί" ), ceea ce inseamna cs strămosii nostri din Grecia aveau sarăcia ca insotitor constant. Ce inseamna acest stil de viata pentru dietele vechilor greci? Inseamna ca mancarea lor era simpla. "Oligofaia" (mancand cu moderatie) a fost moto-ul lor). Produsele principale din Grecia antica erau orzul, graul, vinul, uleiul de masline si maslinele. Alte elemente ale dietei grecesti antice pe care le putem deduce din scrierile lasate si care au ajuns pana la noi includeau: pestele si fructele de mare, painea, legumele, pestele, branza, lintea, fasolea, merele, perele, strugurii, smochinele, prunele, lamaile, portocalele si rodiile. Nu treebuie uitate insa toate verdeturile pe care le culeg de pe langa casa pe care grecii inca le mananca si astazi in salatele tip Horta dar si sumedenia de mirodenii (oregano,dafin, cimbru busuioc, menta, usturoi, ceapa, marar, in unele retete chiar si patrunjel, mastih, mahleb) pe care grecii le folosesc din abundenta.

Alte ierburi si condimente comune includ seminte de busuioc, cimbru si fenicul.

Carnea probabil ca era rezervata claselor superioare.

Desi bucătăria greaca a evoluat foarte mult peste istoria tarii in sine, exista inca multe feluri de mancare traditionale in uzul de astazi. Bucataria tipica greceasca Ελληνική κουζίνα-Elliniki kouzina a fost derivata dintr-o paleta generala mediteraneana si consta din ceea ce se numește "triada mediteraneana". Acest termen se refera la grau, ulei de masline si vin. Uleiul de măsline si grâul menționate anterior, precum și fructele, legumele, mierea fructele de mare si pestele sunt stalpii gastronomiei grecesti. Mielul este, de asemenea, folosit destul de frecvent.

Bucataria greceasca are o traditie culinara de aproximativ 4.000 de ani si face parte din istoria si cultura Greciei. Aromele sale se schimba odata cu sezonul si cu zona geografica de referinta. Putem considera ca ea este un precursor al bucatariei occidentale, raspandita prin intermediul Romei antice - in întreaga Europa.Bucataria  veche fiind caracterizata de frugalitatea sa si avand la baza "triada mediteraneana": grau, ulei de masline si vin, carne fiind rar mancata dar peste mai frecvent. Această tendinta in dieta grecească a continuat in perioade romane si otomana si s-a schimbat destul de recent, cand progresul tehnologic a facut carnea mai disponibila pentru oamenii de rand. Vinul si uleiul de masline au fost intotdeauna o parte centrala a acestei gastronomii.

De fapt, Grecia gazduiește una dintre cele mai sanatoase diete din lume.Nu s-a schimbat prea mult pe parcursul istoriei grecesti. Unul dintre putinele lucruri care au dispărut de-a lungul timpului, desi nu in intregime, este folosirea degetele pentru a manca, in vremurile stravechi, ustensilele erau rareori folosite iar aproape toate mancarurile erau consumate cu degetele. La fel ca Grecia in sine, si bucataria greceasca a suferit multe modificari provenite din spatiile geografice in care au trait grecii dar si din cauza celor care i-au stapanit cateva sute de ani. Dar nu peste tot in Grecia erau preparate delicioase , se spune ca din punct de vedere culinar Sparta avea cea mai proasta bucatarie. De pilda o reteta care este pomenita in unele scrieri dar care nu s-a pastrat si ca reteta in forma scrisa este cea de  melas zomos (μέλας ζωμός)  sau supa neagra. Cum se facea ea? Simplu se fierbeau picioare de porc, urechi de porc intr-o zeama care avea mult sange de porc si se adauga sare si otet de vin. Avea un miros oribil se spune dar era plina de calorii si dadea forta in lupta.

In vremurile Greciei antice, grecii  mancau de obicei trei mese pe zi. Prima masa a zilei era micul dejun, urmata de o masa la jumatatea  zilei si de o masa de seara. Micul dejun era alcatuit din cateva feluri de mancare usoara, cum ar fi painea inmuiata in vin, si eventual de masline sau  smochine care sa insoteasca. Pranzul era ca o afacere rapida care sa concentra pe portii mici, totusi apetisante. Masa de seară era de departe cea mai importanta a zilei.

Deci se trezeau si  luau micul dejun, se opreau din munca si  luau masa de pranz si  terminau ziua cu cina.

  

Mic dejun-πρωινό-proinó

Dimineata se manca painea inmuiata in vin, deoarece vinul era mai sigur decat apa datorita lipsei instalatilor de filtrare. Chiar si copiii mici se bucurau de un pahar sau oua. Vinul se servea  într-un kylix (vechi grecesc: κύλιξ, pl. Κυλικες, pronuntat: "keye-liks") care era un fel de  cupa cu două manere plasate diametral. Fundul era aproape plat iar pe suprafata exterioara erau pictate diverse scene.  Mai tarzi in anii elenisti vor fi inlocuite de  Skyphos-Σκύφος care erau niste cesti mai mari si mai masive. Painea care mergea impreuna cu vinul de dimineata era facuta din orz principala sursa in cele mai vechi timpuri. Se mai mancau asa zisele "tagenites”, „teganites” sau „tagenias” (toate variantele fiind derivate ale cuvantului „tegano” care desemna tigaia de prajit)adica ceva care care ar semana cu ce stim noi astazi clătite si de care grecii sunt mandri pentru ca au trecut testul timpului , ajungand sa fie mancate chiar si astazi in secolul XXI.. Acestea erau făcute cu faină de grau, ulei de masline, miere si lapte  si de obicei erau acoperite cu miere sau branza.

Masa de pranz-Μεσημεριανό-Mesimerianó

Dupa ce grecii antici munceau toata dimineata venea si vremea pranzului cand mancau dupa care se odihneau un pic sa mai treaca zapuseala zilei. Nu este o surpriza faptul ca si aceasta masa includea vin din motivele mai sus prezentate. pranzul nu era privit privit ca o masa copioasa deoarece mai urma ceva munca, asa ca includea alimente usoare cum ar fi: smochine, peste sarat, branzeturi, masline , paine etc. Cam din cele care astazi in Grecia se considera mezedes. O colectie de mancaruri si  de aperitive in portii mici si diverse. Este o traditie pastrata pana astazi in multe tari din Europa si din Orientul Mijlociu. dar iata ca aflam oare cine a inceput primul?

Cina-βραδινό-vradinó

Dupa o activitate lunga si o zi calduroasa apetitul crestea si venea cina moment in care probabil ca si acum era timpul sa se manance  cu adevărat. A fost si este inca în Grecia, cea mai importanta masa a zilei. Acesta este momentul in care se  aduna impreuna familia si  cu prietenii si se bea se mananca dar se discuta normal si  filosofie dar se discuta si evenimentele  zilnice. In vremrile acelea barbatii si femeile  mancau in mod separat. Daca  aveau sclavi acestia serveau intai barbatii dupa care femeile si copii si doar la sfarsit mancau si ei  cina dupa ce terminau ceilalti. De cand cina a fost considerata cea mai importanta masa, aici erau consumate majoritatea alimentelor. La cina, grecii antici  mancau: oua (de  prepelita si gaina), peste, masline, branzeturi, paine, smochine si orice legume pe care  erau in sezon. Orice tip de carne rosie era rezervata doar pentru cei bogati. Prin urmare, multi greci din acele timpuri au mancat carne  o viata intreaga doar de cateva ori. Nu a fost totusi rau, deoarece stilul de viata mediteranean limiteaza si acum carnea rosie de cateva ori pe luna, astfel incat, putem spune ca in realitate, clasa inferioara era mai sanatoasa decat clasa superioara, cu toate ca ma indoiesc ca cineva in acele vremuri gandea sa..

Deserturi

Desertul nu era un lucru zilnic in Grecia Antica. Probabil ca era consumat doar ocazional. In ceea ce priveste dulciurile, zaharul nu era cunoscut grecilor antici, mierea fiind îndulcitorul principal. Astfel, cele mai des întâlnite tipuri de desert erau : branza sau iaurt cu miere , smochine  cu miere, stramosul cheese cake-ului de astazi ( reteta am dat-o acum cateva postari).

Grecii antici si vinul lor

Vinul era atat de important in acea epoca incat exista chiar si un zeu grec al vinului - Dionysos (Διονυσός). Cum am spus vinul era servit la toate mesele dar si  in timpul zilei in loc de apa. se ste ca se faceau  vinuri rosii dar si  albe prin Thásos, Lesbos sau Chios.

συμπόσιον-sympósion - banchetul (sarbatorile) 
adica petrecerile de baut impreuna cu companionii, era un obicei raspandit in  Grecia Antica  el  fiind de fapt  o adunare de prieteni sau o petrecere asa cum am spune astăzi. La unele dintre acestea, participantii  contribuiau fie financiar, fie cu alimente. Erau doua  etape: prima parte  dedicata hranei, in general austera iar a doua parte pentru bautura. Cea de-a doua parte incepeat cu o libatie  majoritatea in onoarea lui Dionysus, apoi participanții discutau sau jucau diverse jocuri, cum ar fi  de pilda  Kottabos - Katovas un joc de indemanare. Complet interzis femeilor, cu excepția dansatorelor  , simpozionul a reprezentat un instrument major de socializare in Grecia Antica.

Chiar si astazi in Grecia, cea mai mare parte a meselor nu au ca scop doar mancarea si bautura  ci este vorba de a te bucura de viata si a socializa.

Masa in  Grecia dar si in Cipru este foarte sociala. Aduce mai aproape  prietenii, familia si vecinii dvs. existand intotdeauna ceva de impartit, oricat de simplu ar fi.

Este doar o dieta sanatoasa cea greceasco- mediteraneana? Raspunsul este da - dar nu este vorba numai de alimentele pe care le mancam! Este vorba si de unde provine aceasta hrana, este vorba si de cum savurezi mancarea este vorba de  compania pe care o ai, despre comeseni despre   cantece, despre dansuri si despre miscare. Este vorba de mancare simpla, moderata dar savurata intr-un mod total specific si diferit fata de alte zone. Din pacate ce se integlege astazi prin dieta mediteraneana nu prea mai are legatura cu cea de pe vremea anticilor care era bogat in cereale, fructe, legume, cereale, peste si ulei de masline asa cum am mai precizat.Astazi, multi oameni din zona Mediteranei mananca mai multa carne rosie si mai multi carbohidrati decat stramosii lor.

Si mai e ceva, este vorba de ospitalitatea greceasca, potrivit careia chiar daca singurul lucru pe care il ai de mancare in casa sunt niste banali biscuiti, acestia vor fi impartiti cu eventualii musafiri aparuti pe neasteptate.Fiind capabili sa ofere mancare si sa sa fie astfel martorii la  bucuria pe care o vor da asfel altora pentru greci este ca o  rasplata care face parte din binecuvantare!