Apokries – Carnaval Οι Απόκριες - Το Καρναβάλι ΚΑΛΕΣ ΑΠΟΚΡΙΕΣ Kassos Makarounes Kai Sitaka/ Paste cu Ceapă caramelizată și Brânză din lapte de oaie Sitaka

Apokries – Carnaval 

Οι Απόκριες - Το Καρναβάλι

ΚΑΛΕΣ ΑΠΟΚΡΙΕΣ

At Great Carnival time

Even grannies go crazy

So do the old men too,

Remembering the days they

Were free as birds and flew.

So what if they’re old women?

So what if they’re old men?

Age never touches people’s hearts

For they are always young.

Poem by Kostas Frangoulis

(În timpul Marelui Carnaval

Chiar și bunicuțele înebunesc

Și chiar si Bunicuții

Amintindu-si zilele în care

Erau liberi ca păsările și zburau.

Deci, ce, dacă erau femei în vârstă?

Deci, ce dacă sunt oameni bătrâni?

Vârstă nu atinge niciodată inimile oamenilor

Căci ei sunt mereu tineri. )

Poezie de Kostas Frangoulis

În fiecare an, în Grecia , vechile tradiții de carnaval sunt reînviate. Carnavalul începe într-o sâmbătă seara cu 40 de zile înainte de începerea Postului Paștelui o data cu deschiderea Triodionului, o carte care conține trei ode sacre. Acesta fiind un moment religios nu este observat, în general în afara bisericii în sine, așa că nu vă așteaptați ca toată lumea să știe.

Apokries în Grecia este un moment special umplut cu distracție, râs, și desigur produse alimentare. Apokries are loc în ultimele trei săptămâni înainte de Postul Mare și acoperă douăzeci și două de zile și trei duminici. Prima duminica este Duminica fiului risipitor, Duminica a doua este în Duminica Carnavalului Mic iar a treia Duminică este Duminica Mare a Carnavalului sau in greceste :Κυριακή του Ασώτου, Κυριακή της Απόκρεω (μικρή αποκριά), Κυριακή της Τυρινής (Μεγαλη Αποκριά).

Deobicei Apokries este sărbătorită,  în luna februarie. Este rar să vezi februarie fără Apokries, dar, desigur, depinde de momentul în care Paștele ortodox cade. Fiecare parte din Grecia are propriile sale obiceiuri și tradiții în timpul Apokries. Cel mai renumit este Carnavalul Mare din Patra (Το καρναβάλι της Πάτρας). Oamenii se îmbracă în costume și au măști, joacă jocuri spun glume, au o paradă uriașă și arunca dulciuri privitorilor. În altă parte a Greciei, piesele scurte de teatru sunt puse pe străzi. Oamenii sunt îmbrăcați în costume cu măști, în funcție de tradițiile locale, și să se joacă glume pe seama privitorilor. Acest lucru având loc numai noaptea. De asemenea, copii și adulți bat la ușile caselor și proprietarii încearcă să ghicească cine sunt ei. Dulciuri, de obicei de casă, sunt oferite costumaților "μασκαράδες (oameni în mascarada)".

Tradițiile de carnaval datează din Grecia antică de pe vremea festivalurilor în onorarea zeului Dionysos, zeul vinului. Oamenii asărbătoreau sfârșitul iernii și începutul primăverii.Este primavară și peste tot în Grecia, era onorat Dyonisus. La Atena, în prima zi în se deschideau borcanele de vin nou și se făceau libații către Dyonisus, cântându-se si mulțumind pentru vin. În această zi atenienii permiteau sclavilor lor să bea împreună cu ei. În a doua zi exista o procesiune de intrare în oraș a lui Dynonisus pe o barcă cu roți, pe care erau oameni deghizati Satiri. Alți Satiri erau îmbrăcați în piei de animale sau în costume ce aminteau de plante perene iar un singur om purta o blană de simbolizându-l pe zeul Dionysos, și era "căsătorit" cu soția archonului orașului într-un "mariaj sacru". A treia zi se făceau colive (κόλυβα) dedicate zeului Hermes, care însoțea sufletele după moarte crezându-se că sufletele plecate se întors printre cei vii în această zi.

Cuvântul Αποκριά sau Απόκρεω (Apokria) înseamnă literal "fără carne", iar cuvântul carnaval provine din limba latină "Leváre carnem" însemnând "fără carne". Deci, ce facem în acest Carnaval al veseliei astăzi pregătește perioada Postului care urmează.

In timpul acestei perioade mai sunt  câteva momente demne de amintit.

·  A. În a doua săptămână de Apokries, cunoscută sub numele de "Kreatini" (săptămâna C;rnii), carnea poate fi consumată în fiecare zi, chiar și în zilele tradiționale de post cum sunt miercuri și vineri. Joia din a doua săptămână de carnaval este cunoscută sub numele de "Tsiknopempti" (Tsikna joi).  În mod tradițional, toată lumea trebuie să gătească carne, astfel încât fumul sau "tsikna" va umple aerul toată lumea știind că este o zi de sărbătoare zi. În week endul respectiv fiind Carnavalul Mic de Tsiknopempti primii masqueraders iși fac . Există tot felul de costume se pot închiria. În această zi veți vedea femei incredibil de urâte pe străzi ele fiind de fapt bărbați îmbrăcați in femeie. 

B. Cea de a treia săptămână se numește "Tyrini" (Săptămâna Brânzii) - oamenii pot consuma produse lactate și pește , dar nu din carne. 

C.  Apokria se termină pe "Kathari Deftera" (Lunea Curată), în prima zi a Postului de 40 de zile până la Duminica Paștelui. Se fac petreceri la iarbă verde se mănâncă mâncare pentru Postul Mare și se înalță zmee. 

D.Ultimile două sâmbete din Apokria sunt dedicate (Psihosavata -Ψυχοσάββατα ceea ce inseamna sambetele pentru sufletele morților). Acestea sunt zilele în care Biserica Ortodoxă dar și fiecare grec ortodox își amintesc morții lor.  Dar și în prima sâmbătă a Postului Mare.

Și o rețetă de sarbatori

Pastele sunt o specialitate de carnaval in toată Grecia, și există motive străvechi de ce nu? Macaroane este un cuvânt grecesc, era mâncarea gătită în cinstea celor binecuvâtați (makarioi). De fapt, masa funerară se numește Makaria în ziua de azi, nume dat dupa cele douazeite ale celor morti si binecuvantati mentionati si in Enciclopedia Bizantină a lui Souda din secolul X.Una fiind fata lui Heracles si cealaltă fata lui Hades. Deoarece carnavalul își are rădăcinile în tradițiile păgâne care înconjoară moartea și renașterea naturii în Grecia antică, se credea că morții se întorc pe pământ primăvara, când totul înflorește. In onoarea lor, produsele alimentare care erau în principal pastele/ macaroane primitive, uneori, nimic mai mult decât fâșii de aluat uscate pe grătar de piatră la soare, se preparau.

Din insula Kassos ne vin  makarounes care constau în paste locale-ziti servite cu ceapă caramelizată. 

Kassos Makarounes Kai Sitaka/ Paste cu Ceapă caramelizată și Brânză din lapte de oaie Sitaka

Sitaka= este un produs din lapte asemănător cu crema de brânză. Se face prin fermentarea lapetlui de oaie sau de capră timp de mai multe zile; acesta este apoi fiind sărat și fiert la foc mic.

 

Ingrediente:

6 linguri de unt nesărat sau ulei de măasline de prăjit, 6 cani ceapă tocată fin,sare marină neiodată după gusst, 500 gr. paste) penne sau tagliatelle (de preferință în stare proaspătă), 2 cesti sitaka sau iaurt gros în stil grecesc 

Mod de preparare:

Se încălzește untul sau uleiul de măsline într-o tigaie mare, non-aderentă la foc mediu-mare și se adaugă ceapa. Se reduce focul la mediu-scăzut și se călește fară ardere, amestecand frecvent, pana cand ceapa este moleșită și are o culoare maron- auriu ( aproximativ 20-30 minute). Se scoate din tigaie si se dă deoparte.  Într-o  oală cu apă sărată si ceva ulei se pun la fiert pastele (până la  gradul dorit de fierbere). Se iau de foc când sunt gata. Cu ajutorul unui polonic  se scot si se pune deoparte 2 cani de lichid de la fierberea pastelor. Se pune sitaka sau iaurtul într-un bol mediu, se adaugă jumătate din lichidul de fierbere și se amesteca pana la omogenizare. Adăugați mai mult lichid de gătit, dacă este necesar. Se strecoara pastele si se amestecă cu amestecul sitaka sau iaurt. Se serveste preparatul pe farfurii individuale sau pe un platou de servire, acoperit cu ceapa caramelizată .