Φλαν με τυρί καρύδια και σάλτσα ροδιού -Flan me tyrí karýdia kai sáltsa rodioú - Flan savuros cu brânză, nucă și sos de rodie

V-ați întrebat cumva ce gust  avea bucătăria antică grecească? Dieta lor consta dintr-o mare varietate de pește, carne atât din vânat, cât și din creșterea animalelor, cereale precum orzul și grâul și, bineînțeles, legume, leguminoase și verdeață sălbatică. Uleiul de măsline a jucat cel mai important rol în fiecare aspect al vieții lor de zi cu zi, religios, farmaceutic, cultural sau alimentar. Vinul, un produs grecesc autentic, se consuma zilnic. Mierea, colectată inițial din cavitățile copacilor înainte ca metodele de apicultura să fie dezvoltate, era îndulcitorul lor. Grecii antici au preferat o bucătărie destul de dulce, asemănătoare cu cea din China și Orientul Îndepărtat de astăzi.Dacă grecii antici ar fi putut ști că oamenii de astăzi ar fi interesați de bucătăria lor, cu siguranță ar fi scris mai multe despre arta lor de a găti. Piesele tragice și comediile lui Aristofan descriu viața de zi cu zi, inclusiv scene despre cum se mânca. Din scrierea în 15 volume, Dipnosofiștii sau Cărturarii la banchet, a lui Ateneu din Naucrati, aflăm despre discuțiile filozofice care au loc în casele oamenilor bogați în timpul sărbătorilor gastronomice, fiind descrise și meniurile în detaliu. Această scriere,  relatează povestea pe care autorul o spune prietenului său Timocrate, despre un banchet în casa bogatului cărturar roman Publio Livio Larense, administrator sub Commodus și protector al lui Ateneu informându-ne deasenenea, că atenienii aveau trei mese zilnice, dintre care „deipnon”, seara târziu, era ultima și cea mai bogată masă a zilei. Cina în Grecia modernă se numește încă „deipno-δείπνο”. Fără opera lui Ateneu din Naucrati s-ar fi pierdut multe informații importante despre lumea antică și mulți autori ar fi rămas total necunoscuți. Pe baza ideilor oferite chiar de banchet sau,  de subiectele, pe care ceilalți oaspeți le ating, se dezvăluie intervențiile învățate ale „înțelepților”, dornici să-și arate cultura enciclopedică pe temele cele mai variate,  ca filozofie , drept , literatură, știință, dans, dragoste, dar și bucătărie și multe altele. Trecem de la vinuri și băi (cărțile I-II) la glume, muzică de divertisment și spectacolele grandioase ale antichității (cărțile III-V); de la paraziți, sclavi și măgulitori celebri (cartea VI) la pește, legume și păsări (cărțile VII-IX), pentru a continua cu diferite vicii, cum ar fi lăcomia, luxul, dragostea, prostituția și homosexualitatea (cărțile X-XIII) iar în încheiere cu divertismentul și parfumurile (cărțile XIV-XV). Mai exact, cărțile I-III constituie un fel de „aperitiv”: după introducerea de prezentare, vorbim despre autorii care au scris despre simpozioane, pentru a atinge apoi viața eroilor homerici și a descrie vinurile și specialitățile din lumea greacă (cartea I), cu diferențele dintre vin și apă, descrierea unei săli de mese și o recenzie a aperitivelor tipice, cum ar fi fructele și mâncarea (cartea II). Menționarea aperitivelor se încheie cu o listă completă de fructe de mare, cartofi prăjiți, pâine, aperitive cu pește sărat și omlete (cartea III). Din cartea a IV-a, autorul, începe să descrie banchetul propriu-zis: de fapt, începem prin a vorbi despre banchete și simpozioane celebre, chiar și excesive, trecând apoi la discutarea bucătăriilor și a instrumentelor muzicale. De la banchetul privat, autorul trece la banchete publice și homerice, pentru a critica simpozioanele literare anterioare, de la Platon la Xenofon până la Epicur . Cărțile VI-VIII se referă la pești, cu episoade despre paraziți și măgulitori (cartea VI), bucătari celebri și critica hedonismului (cartea VII) și închiderea acestui triptic cu mirabilia asupra peștilor, faimoșilor consumatori de pește și punctul medical și dietetic de vedere asupra dietei peștelui. Cartea a IX-a se referă la carne, fără a exclude vânatul. În cărțile X-XI, autorul se ocupă de vinuri, dar și de jocurile legate de simpozion. În cărțile XII-XIII,  autorul descrie excesele și ciudățenile legate de lux și se concentrează în cartea a XIII-a pe subiectul femei. În cele din urmă, pentru a închide simpozionul, autorul vorbește despre deserturi precum dulciuri, fructe, brânzeturi și arta de patiserie (cartea XIV). 

Acest flan cu brânză  ar fi foarte potrivit pentru sezonul  Crăciunului, combinând arome și texturi cu simbolism festiv. Are o textură asemănătoare spumei, care completează frumos, crocantul nucilor și gustul dulce-acrișor al sosului de rodie. Rodiile simbolizează fertilitatea și prosperitatea și au fost întotdeauna legate de festivitățile de Anul Nou din Grecia. Este tradiția ca în momentul în care sosește Anul Nou, să spargem o rodie pe treapta ușii de la intrare, pentru noroc pe tot parcursul anul

Ingrediente: A.Pentru flan: 200 gr. ricotta sau branza moale de capră, 200 ml. frișcă lichidă 35% grăsime, 2 ouă, un cățel de usturoi (opțional),  nucșoară rasă, 2 linguri de nuci tocateplus cateva pentru decor, sare marină neiodată si piper după gust/B. Pentru sosul de rodie: 160 ml. suc de rodie (este suficientă 1 rodie mare), 1 lingură miere, 2 linguri oțet de vin alb,

Mod de preparare:  A. Preîncălziți cuptorul la 170 gr.C. Ungeți ușor patru forme  ramekin de150 ml (forme ceramice). și puneți-le într-o tavă adâncă. Într-un vas de blender, puneți brânza, smântâna, ouăle, usturoiul, nucșoara, sarea și piperul și amestecați câteva secunde până obțineți un pastă cremoasă. Transferați-o într-un bol și amestecați cu o spatulă, nucile tocate în aceasta, pentru a se încorpora. Turnați apoi această pastă de smântână în bolurile ramekin, apoi turnați cu grijă suficientă apă fierbinte în tavă, în așa fel încât să ajungă la jumătatea părților laterale ale boluri ramekin. Acoperiți tava lejer cu hârtie de copt peste care puneți folie de aluminiu și coaceți timp de 50 de minute sau până când flanurile tocmai se întăresc la suprafață. Lăsați flanurile să se răcească în tavă timp de 10 minute, apoi scoateți-le din tavă și lăsați-le să se răcească pe un grătar pentru încă 10 minute. B. Intre timp pregatiți sosul. Tăiați rodia în jumătate, păstrați câteva semințe pentru decorarea farfuriei și stoarceți rodia printr-o sită fină într-o cratiță. Adăugați oțet și miere și aduceți la fiert. Se fierbe până când sosul scade la jumătate din cantitatea inițială. Se ia de pe foc si se lasă să se răcească.

Notă:  Dacă rodiile pe care le aveți sunt acre, folosiți mai multă miere și mai puțin oțet, pentru a obține atât un sos dulce, dar și  acru.

Cu ajutorul unui cuțit cu vârful teșit pe care-l treceți, în interiorul fiecărui bol ramekin scoateți după care  întoarceți flanurile pe patru farfurii. Stropiți-le cu sos de rodie și serviți cu o salată verde pe care ați aruncat semințe de rodie și nucă mărunțită.

 Spor la treabă și poftă bună!

Vă doresc tuturor un Crăciun Fericit.