Aperitivul inventat în 1906 și uitat de lume 🥃 Se numește FILIPPINI. 3 ingrediente.

E legendarul Filippini din Milano. E un aperitiv istoric inventat în 1906 la Caffè Filippini din Padova - unul dintre cele mai vechi aperitive italiene, mult înainte de Aperol Spritz.

1. Filippini Clasico (alcoolic) - Rețeta originală

Rețeta: a base di Vermouth, ghiaccio Pilé e Seltz

Ingrediente pentru 1 pahar:

1. 6 cl. Vermouth Rosso (Carpano Classico sau Antica Formula e cel mai autentic)
2. Gheață pisată - Pilé - o cupă mare (nu cuburi)
3. 6-8 cl. Seltz / apă minerală foarte carbogazoasă rece
4. Coajă de portocală sau lămâie pentru decor

Preparare:

• Pune gheața pisată într-un pahar mare de vin sau tumbler jos.
• Toarnă vermutul peste gheață.
• Completează cu seltz și amestecă ușor, o singură dată.
• Storci o coajă de portocală deasupra ca să iasă uleiurile esențiale.

• Gust: amar-dulce, foarte aromat, low-alcool. Se bea înainte de masă.

2. Filippini Analcolico
a base di frutta tropicale

Rețetă de casă:

1. 100 ml. suc de ananas
2. 50 ml. suc de mango sau maracuja
3. 20 ml. sirop de grenadine
4. gheață pisată
5. seltz + felie de portocală și cireașă maraschino

Preparare:

• Amesteci sucurile cu gheața, completezi cu seltz. E varianta pe care o primeau doamnele și copiii în anii 1900 când nu se obișnuia să bea alcool.

Spor!

Desertul care are 2.500 de ani și doar 2 ingrediente 🍇 Grecii îi spun MOUSTALEVRIA-Το επιδόρπιο που είναι 2.500 ετών και έχει μόνο 2 υλικά 🍇 Οι Έλληνες το λένε ΜΟΥΣΤΑΛΕΒΡΙΑ

Povestea asta e mai veche decât Roma. POVESTEA - MOUSTALEVRIA.

Acum 2.500 de ani, în Grecia Antică, nu se arunca nimic din strugure.

După cules, mustul proaspăt - dulce, tulbure, nefermentat - nu era doar pentru vin. Femeile îl fierbeau ore în șir într-un cazan mare de cupru, până devenea gros, de culoarea mierii închise. Îl amestecau doar cu făină de grâu, nimic altceva. Grecii îi spuneau oinouta.

Asta era prăjitura lor de toamnă. Fără zahăr. Fără cuptor.

Mai târziu, în Bizanț, avea să se numească mustopita sau pastellos - adică turta din must. În Creta îi spun kefteria, în Samos kourkouta, în Cipru palouzes. Dar rețeta a rămas aceeași timp de 25 de secole.

În fiecare sat grecesc, ritualul e la fel și azi: bărbatul are grijă de butoaie, iar femeia casei face moustalevria înainte ca butoaiele să fie sigilate. Mustul se leagă, devine ca o budincă fermă, lucioasă, cu gust de strugure copt, scorțișoară și pământ încins de soare. Se toarnă fierbinte în farfurioare de sticlă și se presară cu nuci, susan sau migdale pisate.

E desertul care nu a avut nevoie niciodată să fie la modă. A supraviețuit imperiilor.

🍇 MOUSTALEVRIA - desertul care are 2.500 de ani

Înainte să existe zahăr, grecii aveau struguri.

Moustalevria e cea mai veche budincă din lume. Se făcea în Grecia Antică din doar 2 ingrediente: must proaspăt de struguri și făină. Se numea OINOUTA.

Fără zahăr adăugat. Fără coacere. Doar must fiert lent până devine o cremă densă, caramelizată natural, cu parfum de scorțișoară și nucșoară.

E gustul toamnei în Grecia. E dovada că deserturile simple sunt nemuritoare.

Aici e rețeta originală, cea de 2.500 de ani, cu cantități exacte:

MOUSTALEVRIA - Budinca grecească din must de struguri

Rețeta autentică, fără zahăr.

Ingrediente:

1. 1,2 litri must proaspăt de struguri albi sau negri, nefermentat (stors acum sau must limpede de la țară)
2. 100 gr. făină albă (10 linguri rase) - poți pune jumătate făină, jumătate griș pentru textură mai rustică
3. 2 linguri petimezi / miere de struguri sau miere normală - opțional, dacă mustul nu e foarte dulce
4. 1/2 linguriță scorțișoară măcinată
5. un praf de sare
6. Pentru servit: scorțișoară, susan prăjit, nuci sau migdale tocate grosier

Secretul antic: Dacă mustul e proaspăt stors, lasă-l o noapte la frigider să se limpezească și strecoară-l. Nu trebuie să fiarbă cu pielițe.

Mod de preparare:

1. Pregătirea mustului:

• Pune 800 ml. de must la fiert într-o oală groasă, la foc mediu. Când începe să clocotească, ia spuma deasupra.

2. Amestecul de legare:

• În restul de 400 ml. de must rece, dizolvă foarte bine făina cu telul. Nu trebuie să rămână niciun cocoloș. Adaugă praful de sare. Acesta e cel mai important pas.

3. Legarea budincii:

• Toarnă amestecul cu făină în fir subțire peste mustul fierbinte, amestecând continuu cu telul sau lingura de lemn. Nu te opri din amestecat.
• Fierbe la foc mic 15-20 de minute, amestecând mereu. Se va îngroșa ca o mămăligă moale și va deveni lucioasă, de culoarea caramelului. Când lasă urme groase pe lingură și face "plop-plop" e gata.
• La final adaugă scorțișoara și petimeziul/mierea dacă folosești.

4. Turnarea:

• Toarnă fierbinte în boluri mici de sticlă umezite cu apă. Lasă-le să se prindă 3-4 ore la temperatura camerei, apoi la frigider.

1. Înainte de servire presară din abundență scorțișoară, susan prăjit și nuci
2. Se mănâncă rece, cu lingurița. Textura trebuie să fie fermă, tremurătoare, ca o panna cotta densă.

Cum o păstrezi:

• 2-3 zile la frigider. În Creta o usucă la soare și devine ca un baton de fructe - ține luni de zile.

Ai gusta un desert cu rețetă de 2.500 de ani? 👇

#moustalevria #greekdessert #ancientgreece #greciantica #must #retetagrecesca #desertfaraZahar #petimezi #foodhistory #greciaautentica

Rețeta bunicilor din Toscana. 6 ingrediente. 0 zahăr. Se coace până crapă deasupra și miroase a pădure.Nu e turtă dulce. E CASTAGNACCIO. 🤎

Rețeta de Castagnaccio - prăjitura toscană din făină de castane. E super simplă, fără zahăr, fără ouă, fără gluten. Dulce natural, aromată cu rozmarin.

Castagnaccio - Rețetă autentică,Ingrediente 🛒:

1. 300 gr. făină de castane
2. 500 ml. apă, aprox.
3. 60 ml. ulei de măsline extra virgin + extra pentru tavă
4. 50 gr. stafide - puse la înmuiat în apă caldă
5. 45 gr. muguri de pin 
6. 1 lingură rozmarin proaspăt
7. un praf de sare

Ai nevoie de: o tavă rotundă de 28-30 cm. sau tavă dreptunghiulară, ideal de cupru sau una joasă, ca pentru pizza.

Mod de preparare:

1. Pregătirea:

• Pune stafidele la înmuiat în apă călduță pentru 15 minute, apoi scurge-le bine și tamponează-le cu un prosop.
• Încinge cuptorul la 200°C, cu ventilație la 190°C. Unge bine tava cu ulei de măsline din abundență.

2. Aluatul:

• Cerne făina de castane într-un bol mare cu praful de sare. E important să o cerni că face cocoloașe.
• Toarnă apa treptat, amestecând continuu cu un tel. Nu pune toată apa odată. Trebuie să obții un aluat fluid, ca o smântână subțire, fără cocoloașe. Lasă-l să se odihnească 10 minute. Dacă e prea gros, mai adaugă puțină apă.
• Adaugă 2 linguri de ulei de măsline în aluat și amestecă.

3. Asamblarea:

• Toarnă aluatul în tava unsă. Grosimea trebuie să fie mică, de max 1 - 1,5 cm. Asta e cheia, nu e un chec înalt.
• Presară deasupra uniform: stafidele scurse, mugurii de pin și acele de rozmarin. Stropește totul cu restul de ulei de măsline (aprox 2 linguri) în fir subțire.

4. Coacerea:

• Coace 30-35 de minute la 200°C. E gata când suprafața crapă ușor, marginile se desprind de tavă și se rumenesc, iar mugurii de pin sunt aurii. În mijloc trebuie să rămână ușor moale și umed, nu uscat complet.
• Scoate-l și lasă-l să se răcească complet în tavă. Se taie mai bine rece.

Secrete ca să-ți iasă ca în Toscana:

1. Nu adăuga zahăr. Făina de castane e dulce în mod natural.
2. Nu amesteca toppingul în aluat, doar presară-l deasupra.
3. Se servește clasic cu ricotta proaspătă sau cu un pahar de vin dulce Vin Santo. Merge perfect și cu miere de castane dacă vrei mai dulce.
4. Se păstrează 2 zile la temperatura camerei, acoperit.

Spor!